Se încarcă secţiunea de ştiri ... vă rugăm aşteptaţi !  

  • O viață cât un Centenar

    mai mult

  • MAI la Spotlight Festival

    Mii de bucureșteni și turiști au fost prezenți seara trecută în Piața Revoluției pentru a viziona proiecția de pe palatul Ministerului Afacerilor Interne

    mai mult

  • Conferința ministerială Forumul Salzburg-Procesul Viena

    mai mult

  • Jandarmeria Română a primit Emblema de onoare a Ministerului Afacerilor Interne

    mai mult

  • Gala Polițistul Anului

    Carmen DAN, la Gala Polițistul Anului : Munca de poliție este o muncă de echipă și de aceea meritul trebuie să fie al Echipei... Astăzi am onoarea să fiu în preajma celor care reprezintă vârfurile ierarhiei profesionale, a celor mai buni dintre cei buni.

    mai mult

  • 2.902 de elevi ai școlilor de agenți de poliție și subofițeri ale MAI au depus vineri, 09 martie, Jurământul militar

    mai mult

Actualitate

01

Anunţuri

02

Ca urmare a mesajelor primite din partea angajaților MAI privind nevoia de întărire a autorității polițistului, s-au conturat o serie de propuneri care vizează o abordare mai largă decât Legea 360/2002, privind Statutul Polițistului – respectiv, un ansamblu de norme care reglementează drepturile și obligațiile, procedurile de acțiune sau regimul de sancționare a unor fapte care definesc autoritatea polițistului [...]

Ştiri

Situaţii de urgenţă

Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă

Structura operaţională a Ministerului Afacerilor Interne, care coordonează la nivel naţional activităţile de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă, asigurarea şi coordonarea resurselor umane, materiale, financiare şi de altă natură necesare restabilirii stării de normalitate, inclusiv activităţile pentru acordarea primului-ajutor calificat şi asistenţa medicală de urgenţă, în cadrul unităţilor şi compartimentelor de primire a urgenţelor, până la internarea în spital.Departamentul coordoneaza operational serviciile de ambulanta judetene, respectiv al municipiului Bucuresti, UPU/CPU, precum si serviciile publice Salvamont.

Obiective

De mai bine de un secol şi jumătate, Ministerul Afacerilor Interne este principalul garant al drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, apărător al ordinii publice şi al proprietăţii publice şi private.

Ca una dintre cele mai importante instituţii guvernamentale care contribuie la apărarea statului de drept, Ministerul Afacerilor Interne are atribuţii atât în domeniul luptei antiinfracţionale, al ordinii, siguranţei şi securităţii naţionale, cât şi în asigurarea de servicii publice pentru cetăţenii români, la standarde europene.

Astfel, Ministerul Afacerilor Interne elaborează obiectivele activităţii din domeniul afacerilor interne, potrivit Programului de guvernare şi obligaţiilor ce îi revin din documentele strategice naţionale, precum şi din cele internaţionale la care România este parte, implementând măsurile necesare pentru atingerea lor.

În domeniul ordinii şi siguranţei publice, Ministerul Afacerilor Interne urmăreşte atingerea obiectivelor strategice ale Uniunii Europene în domeniul Justiţie şi Afaceri Interne, precum şi îndeplinirea activităţilor subordonate principiilor şi direcţiilor de acţiune ale politicii statului român, circumscrise priorităţilor şi obiectivelor strategice stabilite prin Programul de Guvernare.

In semestrul I 2018, România, prin Ministerul Afacerilor Interne, asigură Preşedinţia Forumului Salzburg, mecanism regional de consultări politice şi cooperare multilaterală.

Forumul Salzburg a fost creat în luna iulie 2000 şi reuneşte, în prezent, miniştrii de interne din Austria, Bulgaria, Cehia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Ungaria şi Croaţia.

În luna septembrie 2007, a fost înființat Grupul Prietenilor Forumului Salzburg din Balcanii de Vest din care fac parte Albania, Bosnia şi Herţegovina, Republica Macedonia, Serbia și Muntenegru, precum și Republica Moldova, având în vedere atenţia aparte pe care Uniunea Europeană o acordă acestei zone din perspectiva unei potenţiale noi extinderi.

Președinția Forumului este preluată prin rotație de către statele membre pentru perioade de câte șase luni.

Miniștrii de interne se întâlnesc bianual în cadrul Conferinței ministeriale a Forumului Salzburg, prilej cu care se adoptă o Declarație comună. Conferința ministerială este în mod tradițional urmată de întâlnirea Grupului Prietenilor Forumului Salzburg din Balcanii de Vest și din Republica Moldova.

Obiectivele fiecărei președinții se fixează într-un Program al președinției respective. Începând cu anul 2015 s-a creat practica unui Program pe 18 luni, care reunește câte trei președinții consecutive, după modelul Triou-ului Președințiilor Consiliului UE.

Președinția României la Consiliul Uniunii Europene - Toate statele membre prezidează Consiliul Uniunii Europene, pe perioade de câte șase luni, pe baza unui calendar convenit. Statele membre care dețin Președinția lucrează împreună în grupuri de trei, denumite „triouri”. România va face parte din trioul România – Finlanda – Croația.

Președinția română a Consiliului (PRES) va avea loc în primele șase luni ale anului 2019.

Principalele sarcini ale Președinției Consiliului sunt:

Președinția Forumului este preluată prin rotație de către statele membre pentru perioade de câte șase luni.

a) gestionarea procesului legislativ și a politicii instituționale ale Consiliului.
b) negocierea, în numele Consiliului, cu Parlamentul European a actelor juridice şi a documentelor politice aflate în procedură legislativă ordinară, denumită codecizie.
c) Reprezentarea Consiliului în relațiile cu alte instituții ale UE, țări terțe, cu cetăţenii UE, ONG-uri etc.

La nivel naţional coordonarea activităţilor aferente pregătirii şi exercitării PRES este asigurată de către Ministerul Afacerilor Externe prin ministrul delegat pentru afaceri europene.

Ministerul Afacerilor Interne va asigura Preşedinţia Consiliului JAI - secţiunea afaceri interne. În această calitate va participa la coordonarea naţională a tuturor activităţilor pe perioada pregătirii şi pe parcursul PRES şi va asigura măsurile de ordine şi siguranţă publică pentru toate activităţile derulate în România, în acest context.


Aderarea României la Spaţiul Schengen este unul dintre obiectivele strategice importante după integrarea în rândul statelor membre ale Uniunii Europene. România a îndeplinit cu succes un proces de evaluare în mai multe domenii prevăzute în calendarul de aderare şi este pregătită să adere la spaţiul Schengen.

Aderarea la spatiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor intre frontierele interne ale statelor membre Schengen, care aplica in intregime acquis-ul Schengen, fiind creata o singura frontiera externa unde controalele se desfasoara conform unui set de reguli clare in materie de vize, migratie, azil, precum si masuri referitoare la cooperarea politieneasca, judiciara sau vamala.

Pentru mai multe detalii vizitaţi site-ul oficial