La finalul ședinței Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență, care avut loc astăzi, 27 august a.c., viceprim-ministrul pentru securitate națională, ministrul afacerilor interne, Gabriel Oprea, a susținut o declarație de presă pe care o redăm în continuare:”Am convocat astăzi ședința Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență pe tema evaluării riscurilor privind posibilul impact de securitate ca urmare a creșterii fenomenului imigraționist la frontierele României.Și, așa cum știți, i-am informat pe Președintele României, domnul Klaus Iohannis, și pe primul ministrul Victor Ponta despre aceasta ședință. Europa se confruntă în acest moment cu o criză a imigrației fără precedent, generată de persoane aflate în nevoie de protecție internațională, majoritatea provenind din Nordul Africii și Orientul Mijlociu, care se îndreaptă în special spre state membre ale spațiului Schengen.La nivel regional, această situație a creat o presiune migraționistă deosebită în zona sudică și sud-estică a Uniunii, mai ales în Italia și Grecia, iar ulterior a afectat state de tranzit precum Bulgaria, Ungaria, Austria și țări de destinație ca Germania, Franța și Suedia. Odată cu apariția și diversificarea acestui fenomen în statele din proximitatea României, instituțiile din domeniul securității naționale au monitorizat permanent evoluția din zonă, informând periodic factorii decidenți cu pachete analitice, diagnoze, prognoze și evaluări de risc asupra securității naționale.Conform datelor consolidate la nivel național, se poate concluziona că în prezent România nu resimte o presiune migraționistă crescută, ca urmare a accentuării fluxurilor migratorii pe ruta Balcanilor de Vest.Atât din punct de vedere al încercărilor de trecere frauduloasă a frontierei de stat, cât și din punct de vedere al numărului solicitărilor de azil, situația înregistrată în prezent se menține la parametrii anului trecut, nefiind semnalate creșteri semnificative ale acestor indicatori.Cu toate acestea, am cerut tuturor membrilor Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență să avem o atitudine responsabilă și să acționăm în mod preventiv pentru limitarea oricăror riscuri la adresa securității naționale, care pot fi generate de dinamica contextului regional actual.Am decis astăzi să întărim măsurile de securitate la frontiera cu Serbia, pentru a evita riscurile colaterale pe care le-ar reprezenta atragerea României în fluxul migraționist care afectează statele din vecinătate. Din punct de vedere geostrategic, România securizează 2.070 de kilometri la frontiera externă a Uniunii Europene, dintre care, peste un sfert, adică 546 de kilometri la granița cu Serbia. În această zonă de frontieră vom intensifica măsurile de securitate, prin acțiuni comune, în sistem integrat, potrivit atribuțiilor tuturor instituțiilor abilitate din domeniul securității naționale. Avem în vedere intensificarea cooperării dintre autoritățile naționale de aplicare a legii pe aspectele de interes privind securitatea frontierei de stat, creșterea capacității operative la frontiera cu Serbia, creșterea capacității operative a frontierelor în zona de risc prin mijloace tehnice și aparatură de observare fixă și mobilă, pe timp de zi și noapte. Am decis, totodată, ca instituțiile abilitate ale statului să monitorizeze orice modificare a situației din regiune astfel încât să putem să ne adaptăm măsurile în planul securității naționale în mod gradual și în raport cu dinamica situației operative.Luăm în analiză oportunitatea dezvoltării preventive a infrastructurii necesare pentru creșterea capacității de primire și gestionare a unui număr sporit de imigranți, aceasta în condițiile în care avem la dispoziție, la nivelul întregii țări, șase centre regionale de cazare pentru solicitanții de azil, cu o capacitate totală de aproximativ 1.500 de locuri, rata de ocupare a acestora fiind în prezent de aproximativ 20%.În contextul creșterii presiunilor migraționiste la frontieră și a cererilor solicitărilor de azil pe teritoriul României, vreau să vă asigur că la nivelul Grupului Interministerial Strategic, pe care îl coordonez, există întreaga disponibilitate pentru consolidarea mecanismelor de cooperare instituțională și schimb de informații între actorii implicați.Totodată, autoritățile române vor menține o cooperare permanentă cu statele membre ale UE, cu Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, cu Biroul European de Sprijin pentru Azil, cu Înaltul Comisariat pentru Refugiați al Națiunilor Unite (UNHCR) și celelalte organisme regionale și internaționale cu responsabilități în domeniu. Fenomenul migraționist este unul cu un impact deosebit în planul securității, în cel economic și social pentru toate statele europene. În fața acestei situații, pe lângă pragmatismul de care trebuie să dăm dovadă în protejarea propriilor interese de securitate națională, trebuie să demonstrăm solidaritate cu partenerii noștri europeni.Am convingerea că prin acțiunile noastre, instituțiile din domeniul securității naționale vor demonstra încă o dată că au capacitatea de a asigura siguranța și securitatea cetățenilor români. România este și trebuie să rămână un stat generator de securitate în regiune, așa cum ne impune statutul de membru al Uniunii Europene și al NATO”.