Expoziţia 130 de ani de la independenţa politică a României

La eveniment vor participa secretarul de stat pentru relaţii interinstituţionale în Ministerul Afacerilor Externe, Anton Niculescu, Excelenţa Sa, Henri Paul, ambasadorul Republicii Franceze în România, Excelenţa Sa, Andreas von Mettenheim, ambasadorul Republicii Federale a Germaniei la Bucureşti, Excelenţa Sa, Robin Barnett, ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord în România, alături de alţi membri marcanţi ai corpului diplomatic al celor trei ambasade, precum şi cei doi comisari ai expoziţiei, domnul Dorin Dobrincu, director al Arhivelor Naţionale ale României, şi domnul Stelian Obiziuc, şef serviciu Arhivele Diplomatice din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României.Expoziţia este deschisă publicului larg în perioada 31 martie – 28 mai 2010, în intervalul orar 8.00 – 16.00.Dedicată împlinirii a 130 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice la nivel de miniştri plenipotenţiari dintre România, pe de o parte, şi Franţa, Marea Britanie şi Germania, pe de altă parte, expoziţia deschisă la Arhivele Naţionale ale României reconstituie, prin intermediul unor inedite documente de arthivă, aspecte ale diplomaţiei româneşti din perioada ultimelor două decenii ale veacului al XIX-lea.Organizată de către Arhivele Naţionale ale României, Arhivele Diplomatice din cadrul Ministerului Afacerilor Externe ale României, Ambasada Republicii Franceze, Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi Ambasada Republicii Federale a Germaniei la Bucureşti, expoziţia pune în valoare perseverenţa mediilor politice româneşti în a acţiona în direcţia includerii României în vastul edificiu diplomatic european pe cale a seconstitui în ultimul sfert al secolului al XIX-lea.Documentele expuse, provenite de la Arhivele Naţionale ale României, Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe al României, Centrul Arhivelor Diplomatice din Franţa, Arhiva Politică a Ministerului de Externe German, Foreign Office, fac dovada traseului ascendent urmat de România în diplomaţia europeană din momentul recunoaşterii independenţei sale politice în cadrul formal al Congresului de la Berlin (1878) pâna la participarea meritorie la Expoziţia Universală de la Paris din 1900.În acest context cronologic se situează scrisorile de acreditare ale reprezentanţilor diplomatici ai Franţei, Marii Britanii şi Germaniei la Bucureşti, decretele emise de către principele/regele Carol I privind numirea reprezentanţilor diplomatici ai României la Paris, Londra şi Berlin, fotografii ale unor cunoscuţi oameni politici din România (Carol I, Nicolae Kretzulescu, Ion Ghica, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Dimitrie Sturdza, Ion Brătianu), Franţa (Jules Grevy şi William Henry Waddington), Marea Britanie (Regina Victoria, Benjamin Disraeli) şi Germania (Otto von Bismark şi Bernhard von Büllow), textul unor tratate care au influenţat decisiv istoria europeană (Tratatul de la Berlin şi Tratatul din 1883 prin care România a aderat la Tripla Alianţă), o vastă corespondenţă diplomatică(scrisori, note şi rapoarte oficiale), certificatul de căsătorie dintre Ferdinand şi Maria de Edinburgh, precum şi imagini ale pavilionului românesc deschis cu ocazia desfăşurării Expoziţiei Universale din 1900, prin care România se poate prezenta lumii întregi ca un membru al spaţiului cultural european.Prin această expoziţie, România îşi afirmă în mod constant modernitatea politică, demonstrând nu doar prezenţa, dar şi participarea la o construcţie europeană durabilă şi armonioasă, inspirată de experienţa diplomatică a trei mari puteri europene – Franţa, Marea Britanie şi Germania.ARHIVELE NAŢIONALE