Precizare privind Raportul CRPE

În referire la informaţiile cuprinse în raportul intitulat „Pregătiţi pentru Schengen? Absolvenţi cu indulgenţă” – document difuzat astăzi de Centrul Român de Politici Europene (CRPE) – Direcţia Informare şi Relaţii Publice este împuternicită să facă următoarele precizări: Elementele de referinţă privind procesul de aderare la Spaţiul Schengen sunt prezentate fără a lua în considerare contextul general al pregătirilor de aderare, datele de interes furnizate de instituţia noastră la solicitarea CRPE fiind utilizate incomplet, selectiv, cu elemente scoase din context.Pentru corecta informare a opiniei publice, facem precizarea că, în ceea ce priveşte stadiul aderării României la Spaţiul Schengen, până în prezent au fost parcurse cu succes şase dintre cele şapte vizite de evaluare. Toate rapoartele de evaluare Schengen, aferente misiunilor desfăşurate până în prezent, au fost aprobate în cadrul grupului de lucru Evaluare Schengen de la Bruxelles.Principala concluzie a celor 6 rapoarte de evaluare Schengen este că România a ajuns într-un stadiu avansat în ceea ce priveşte implementarea acquis-ului Schengen şi este în mare parte pregătită să adere la Spaţiul Schengen. Singurul raport care recomandă reevaluarea ţării noastre este cel în domeniul frontierelor aeriene.Ultima vizită de evaluare Schengen va avea loc în domeniul SIS/SIRENE, la sfârşitul anului. În raportul CRPE sunt prezentate aspecte cu caracter politic, care nu privesc problematica Schengen, nici domeniile de referinţă pentru care au fost întreprinse demersuri pentru pregătire.Modul în care este prezentată înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Sistemului Informatic Naţional de Semnalări şi participarea României la Sistemul de Informaţii Schengen este incomplet, fără a cuprinde ultimele evoluţii în acest domeniu (operaţionalizarea şi inaugurarea Biroului SIRENE, operaţionalizarea CN-SIS). Totodată sunt expuse consideraţii (personale) privind soluţia aleasă de România, respectiv SISone4all, fără a se cunoaşte modul de dezvoltare a SIS la nivel european şi necesitatea corelării soluţiei adoptate de autorităţile române în raport cu evoluţiile externe, iar autorul conchide în mod eronat că soluţia aleasă ar reflecta întârzieri nejustificate în acest domeniu (precizăm că SIS II va fi, probabil, operaţional la nivel european în cursul anului 2013).În ceea ce priveşte utilizarea SISone4ALL, ca soluţie intermediară, facem precizarea că aceasta este avizată de Comisia Europeană, etapele conectării fiind prevăzute în Roadmap-ul agreat la Bruxelles, până în prezent acestea desfăşurându-se conform calendarului stabilit. România a primit deja sprijin pentru implementarea SISone4ALL şi SIRENE din partea anumitor state membre – Polonia (în calitate de coaching country), Germania, Portugalia, Austria şi Elveţia, programele de cooperare fiind deja în derulare. De asemenea, la 25 februarie 2010, în marja Consiliului JAI, s-a semnat o Declaraţie Comună cu partenerii austrieci, în vederea intensificării cooperării bilaterale în domeniul securităţii interne în contextul implementării complete a acquis-ului Schengen în România. Întrucât până în prezent s-a desfăşurat majoritatea vizitelor de evaluare pe domeniile Schengen, prezentarea în raportul CRPE a stadiului măsurilor realizate pe domenii corelativ cu vizitele de evaluare derulate s-a realizat selectiv (doar vizita în domeniul de cooperare poliţienească) şi nu complet cum ar fi fost de dorit.Unele date prezentate ca stadiu al îndeplinirii măsurilor de pregătire conţin informaţii eronate (adoptarea unui act normativ privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Sistemului Informatic Naţional privind Vizele, se consideră realizată prin publicarea acestei legi în Monitorul Oficial nr. 498 din 19 iulie 2010; în acest context, precizăm că se realizează o confuzie între două acte normative care reglementează funcţionarea a două sisteme informatice diferite, iar actul normativ publicat în Monitorul Oficial menţionat este Legea privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Sistemului Informatic Naţional de Semnalări şi participarea României la Sistemul de Informaţii Schengen).Bibliografia utilizată cuprinde numeroase inexactităţi – acte normative enumerate repetitiv (HG 324 din 2007/Strategia naţională de management integrat al frontierei de stat a României), acte normative abrogate (HG nr.1314 din 2007), documente europene care nu au relevanţă directă în procesul de aderare (Tratatul Prum).Referitor la modul de implementare al contractelor finanţate prin Facilitatea Schengen, menţionăm că în perioada 4-6 octombrie a.c. s-a desfăşurat la Bucureşti vizita de audit a Comisiei Europene privind Facilitatea Schengen, nefiind semnalate nereguli sau deficienţe în derularea contractelor respective.