Prevenirea și combaterea violențelor de orice fel reprezintă un domeniu prioritar de acțiune pentru Poliția Română, ce presupune concentrarea eforturilor instituționale, identificarea și implementarea a noi mecanisme de lucru, astfel încât victima violenței să fie protejată, iar agresorul sau agresorii să fie trași la răspundere penală.
La data de 21 mai 2021, a intrat în vigoare Legea nr. 146 din 17 mai 2021, privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale, care prevede faptul că se realizează monitorizarea electronică a persoanelor, pe teritoriul României, prin intermediul dispozitivelor de supraveghere electronică.
În conformitate cu prevederile art. 5 din H.G. nr. 1.025/2022 pentru stabilirea aspectelor tehnice și organizatorice privind funcționarea în sistem-pilot, precum și a celor privind operaționalizarea Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică, cu modificările și completările ulterioare, monitorizarea electronică se aplică etapizat.
Astfel, începând cu data de 1 octombrie 2022, Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică a fost operaționalizat la nivelul municipiului București, precum şi al județelor Iași, Mureș și Vrancea.
La data de 1 ianuarie 2024, Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică a fost operaționalizat la nivelul a 20 de judeţe, respectiv Bacău, Brașov, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Constanța, Covasna, Giurgiu, Harghita, Galați, Ilfov, Mehedinți, Neamț, Prahova, Satu-Mare, Sălaj, Sibiu, Teleorman, Vaslui și Vâlcea.
Ulterior, la data de 1 octombrie 2024, Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică a fost operaționalizat și la nivelul a 18 județe, respectiv Alba, Arad, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Buzău, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Maramureș, Olt, Suceava, Timiș și Tulcea.
Începând cu data de 1 octombrie 2024, sistemul de monitorizare electronică se aplică atât persoanelor care fac obiectul ordinelor de protecție provizorii și ordinelor de protecție, cât și persoanelor care fac obiectul executării măsurii controlului judiciar sau controlului judiciar pe cauțiune și executării măsurii arestului la domiciliu, în cauzele în care organele judiciare dispun obligația de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere în sarcina inculpatului cercetat penal.
În acest sens, în perioada 1 – 31 octombrie 2024, măsura monitorizării electronice a fost dispusă în cazul a 278 de persoane.
Astfel, 148 de persoane au fost monitorizate electronic în contextul ordinelor de protecție sau ordinelor de protecție provizorii, emise în baza Legii nr. 217/2003, 18 persoane au fost monitorizate electronic în contextul ordinelor de protecție sau ordinelor de protecție provizorii, emise în baza Legii nr. 26/2024, iar 112 persoane au fost monitorizate electronic pentru executarea măsurii controlului judiciar sau pentru executarea măsurii arestului la domiciliu, potrivit Legii nr. 135/2010.
Totodată, în luna octombrie, măsura monitorizării electronice a încetat în cazul a 157 de persoane.
Astfel, această măsura a încetat în cazul a 141 de persoane monitorizate electronic în contextul ordinelor de protecție sau ordinelor de protecție provizorii, emise în baza Legii nr. 217/2003, a 2 persoane monitorizate electronic în contextul ordinelor de protecție sau ordinelor de protecție provizorii, emise în baza Legii nr. 26/2024, precum și în cazul a 14 persoane monitorizate electronic pentru executarea măsurii controlului judiciar sau măsurii arestului la domiciliu, potrivit Legii nr. 135/2010.
Totodată, au fost constatate 83 de infracțiuni, respectiv 12 infracțiuni prevăzute de Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, pentru distrugere a dispozitivelor de monitorizare electronică și încălcarea de către persoana aflată în arest la domiciliu a obligației de a nu părăsi imobilul ori nerespectarea de către aceasta a itinerariului sau condițiilor de deplasare stabilite, potrivit legii, 66 prevăzute de Legea nr. 217/2003, pentru încălcarea de către persoana supravegheată a măsurilor ordinului de protecție sau ordinului de protecție provizoriu, iar 5 prevăzute de Legea nr. 26/2024, pentru încălcarea de către persoana supravegheată a măsurilor ordinului de protecție sau ordinului de protecție provizoriu.
De menționat faptul că, din cele 278 de cazuri în care a fost dispusă măsura monitorizării electronice în sarcina persoanelor supravegheate, în perioada 1 – 31 octombrie 2024, nu au fost înregistrate cazuri de recidivă, sens în care apreciem că monitorizarea electronică joacă un rol important în descurajarea acestor fapte.
Utilizarea sistemelor electronice permite o creștere a gradului de asigurare a măsurilor de protecție a drepturilor persoanelor protejate, dar nu reprezintă o măsură de constrângere, ci o metodă de monitorizare/supraveghere, care permite urmărirea modului de respectare a măsurilor dispuse în cadrul unor proceduri judiciare.
Folosirea acestor sisteme permite adoptarea unor măsuri pentru prevenirea și contracararea unui eventual contact fizic între victima violenței domestice și agresor sau, pe viitor, respectarea obligațiilor impuse de executarea măsurii arestului la domiciliu, controlului judiciar, controlului judiciar pe cauțiune.
Monitorizarea se realizează automat, sistematic și exclusiv pe teritoriul României, asupra unor dispozitive electronice, pe baza identificatorului acestora și în raport de anumite reguli. Identitatea persoanei supravegheate și a persoanei/persoanelor protejate, care poartă dispozitivele electronice, este cunoscută doar de organul de supraveghere care creează semnalarea.
Pentru monitorizarea electronică sunt stabilite roluri clare, reguli și proceduri de monitorizare, alertare și intervenție, prin partajarea informațiilor, astfel încât, în cadrul monitorizării, să nu fie cunoscute datele purtătorilor dispozitivelor de supraveghere, ci doar identificatoarele (ID-urile) acestor dispozitive.
