Interviu Ioan-Dragoș Tudorache, ministrul afacerilor interne

Domnule ministru, vă mulțumesc că ați acceptat să fiți invitat la emisiunea noastră!Și eu vă mulțumesc! Este o emisiune despre care mărturisesc, cu toată sinceritatea, că am aflat de curând! Mă bucur foarte mult că există în grila televiziunii publice și, cu cea mai mare plăcere, am acceptat să vă fiu partener la această discuție.Pentru început, aș vrea să vă întreb care a fost prima dumneavoastră impresie când ați pășit în acest minister și ați luat contact cu oamenii care lucrează aici?Prima impresie a fost aceea a unui loc foarte bine organizat și, într-un fel, a fost o impresie de familiaritate pentru că, așa cum am mai spus în câteva ocazii public, nu a fost și nu este o experiență nouă pentru mine. Eu cunosc acest minister, am lucrat foarte mult cu el în perioada de preaderare, timp de 2 ani de zile, când mă ocupam de foarte multe din dosarele importante ale ministerului care le pregătea pentru acel moment fundamental din 2007 și apoi, de la Comisia Europeană, pentru că lucram la Direcția Generală Afaceri Europene, interacționam și cu alte ministere de interne ale statelor membre, interacționam foarte mult și cu acest minister.A fost o perioadă în care am lucrat foarte mult pe pregătirea României de aderare la Spațiul Schengen, deci cunoșteam modul de lucru, cunoșteam profesionalismul celor de aici, cunoșteam, în mare parte. structurile. Ce nu cunoșteam erau oamenii noi pe care i-am găsit aici, dar cu care, cred eu, am reușit să stabilesc foarte repede un contact și o relație necesară pentru ceea ce voiam să fac aici.Nu neapărat schimbarea a fost țelul cu care ați venit dar, cu siguranță, ne întrebăm de fiecare dată când vine un ministru nou care să managerieze această instituție cu caracter militar, ce considerați că ați schimbat de când ați luat acest mandat de ministru al Afacerilor interne?Eu aș vrea să cred că, în primul rând, ceea ce sper că s-a schimbat este modul în care pregătim deciziile. Am început pe o notă de deschidere și sinceritate totală. Mărturisesc că, în primele zile, priveam cumva amuzat modul în care interacționau diverși interlocutori cu care discutam problemele curente ale ministerului și, în momentul în care eu îi întrebam ce cred, răspunsul pe care-l primeam era ”ce ordonați?”. E o realitate pe care mă așteptam să o găsesc pentru că știam că este, totuși, un minister cu o structură ierarhică și cu un mod de lucru foarte bine așezat și care are aceste reflexe în ceea ce privește pregătirea și luarea deciziilor. Dar este un mod de lucru cu care eu nu sunt foarte familiar și cu care nu sunt de acord. Este foarte important atunci când pregătești decizii să dai șansa cât mai multor idei să se exprime, să fie puse pe masă, cât mai multor perspective și puncte de vedere să fie exprimate pentru că, numai din multitudinea și diversitatea acestor opinii și idei, cred eu că poți să iei o decizie bună. Deși timpul a fost foarte scurt, deja văd o schimbare în modul în care interacționez, zi de zi, cu colegii din structura de comandă și cu alți colegi din minister. Aș vrea să cred că oamenii încep să se deschidă, încep să participe în luarea acestor decizii cu idei, cu păreri personale, chiar și atunci când acele păreri ale lor par să fie cumva împotriva a ceea ce ei cred că eu aș putea aștepta de la ei, iar eu consider acest lucru ca fiind foarte important. E o schimbare de cultură organizațională care, de obicei, ia destul de mult timp pentru că ea trebuie apoi să curgă în cascadă și la celelalte nivele din structură.E drept că mandatul pe care am mers eu este unul scurt, dar eu cred, și sper că nu sunt naiv aici, că odată pusă o direcție, ea continuă indiferent de plecarea unui ministru sau altul.mai mult, regăsiți în documentul atașat