Aplicarea alternativelor la sancţiunile coercitive privind pedepsirea infracţiunilor din domeniul drogurilor

Intrarea în vigoare a noului Cod penal, în anul 2014, a oferit consumatorilor de droguri posibilitatea includerii într-un program integrat de asistenţă medicală, psihologică şi socială, în locul aplicării pedepsei cu închisoarea.Mai mult, legea de aplicare a Codului penal şi pentru modificarea unor legi speciale cu dispoziţii penale conţine inclusiv dispoziţii referitoare la modificarea cuantumului pedepselor prevăzute în Legea nr. 143/2000 pentru prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările ulterioare, în sensul reducerii duratei acestora, în acord cu noua politică penală instituită prin legea penală.Potrivit prevederilor art. 19 din Legea nr. 143/2000:(1) În cazul săvârşirii infracţiunilor prevăzute la art. 4, procurorul dispune, în termen de 24 de ore de la începerea urmăririi penale, evaluarea consumatorului de către centrul de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog, în scopul includerii acestuia în circuitul integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri.(2) În funcţie de concluziile raportului de evaluare întocmit de centrul de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog, în termen de 5 zile de la primirea acestuia, procurorul dispune, cu acordul consumatorului, includerea acestuia în programul integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri. Art. 20 din aceeaşi lege stipulează că: (1) Dacă, până în momentul pronunţării hotărârii, persoana inculpată respectă protocolul programului integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri, instanţa de judecată poate dispune renunţarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei.Astfel, evaluarea persoanelor consumatoare de droguri, ca urmare a aplicării art. 19 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările şi completările ulterioare, se realizează la nivelul Centrelor de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog – structurile teritoriale ale Agenției Naționale Antidrog.În anul 2016, în funcţie de repartiţia trimestrială a solicitărilor de evaluare ca urmare a emiterii ordonanţei procurorului, situaţia s-a prezentat astfel: trimestrul I- 757 persoane; trimestrul II- 644 persoane; trimestrul III- 453 persoane; trimestrul IV- 624 persoane. De asemenea, în anul 2016, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a emis ordonanţe de evaluare pentru un număr total de 2478 persoane consumatoare de droguri.Se remarcă:- o creştere, în medie, cu 55,89 % în anul 2015 faţă de anul 2014; – o creştere, în medie, cu 42% în anul 2016 faţă de anul 2015;- o creştere, în medie, cu 121,25% în anul 2016 faţă de anul 2014.Din perspectiva distribuţiei teritoriale a ordonanţelor şi a persoanelor pentru care s-a dispus evaluarea, în baza ordonanţei procurorului, ponderea majoră a acestora este atribuită municipiului Bucureşti (1597 la nivelul municipiului Bucureşti şi 881 în restul ţării, în anul 2016).În anul 2016, în funcţie de starea privativă sau neprivativă de libertate în care se găsesc persoanele pentru care a fost emisă ordonanţa de evaluare, la nivel naţional, din totalul de 2478 persoane pentru care s-a dispus evaluarea, 2320 persoane – reprezentând aprox. 94% – se aflau în libertate şi 158 persoane –reprezentând aprox. 6% – se aflau în arest.Din perspectiva gradului de adresabilitate a persoanelor consumatoare de droguri către CPECA, în vederea realizării evaluării ca urmare a dispunerii, de către procuror, a acestei măsuri, la nivel naţional, un procent de 72,72%, reprezentând un număr de 1802 persoane, s-au adresat către centre, la nivel naţional, în perioada de referinţă.În ceea ce priveşte recomandările de includere în circuitul integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri, pentru 431 de persoane a fost realizată o astfel de propunere, reprezentând 26,62% din totalul persoanelor evaluate, pentru care gradul de severitate a adicţiei a impus stabilirea măsurilor specializate de asistenţă ca urmare a consumului de droguri.Creşterea numărului de persoane consumatoare de droguri, pentru care a fost recomandată includerea în circuitul integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri, arată necesitatea dezvoltării pieţei serviciilor specializate, atât din perspectiva capacităţii furnizorilor (publici şi privaţi), cât şi din cea a diversificării intervenţiilor şi adaptării acestora la tipul de consum şi nevoile beneficiarilor şi ale comunităţii din care aceştia fac parte.Spre deosebire de sistemul clasic de justiţie penală şi de celelalte forme comunitare de aplicare a legii, aplicarea principiilor justiţiei terapeutice în România reprezintă un progres semnificativ înregistrat în elaborarea şi implementarea unui sistem eficient de abordare a grupurilor vulnerabile, aşa cum sunt ele definite în Memorandumul privind Incluziunea Socială (JIM) şi în legislaţia în materia asistenţei sociale.Din perspectiva justiţiei terapeutice, consumatorul de droguri şi consumatorul dependent sunt abordaţi prin prisma patologiei medicale şi sociale şi, implicit, a serviciilor şi intervenţiilor integrate specializate medicale, psihologice şi sociale.Prin întărirea rolului de legătură a centrelor de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog din cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog între sistemul de aplicare a legii şi managementul serviciilor de asistenţă destinate consumatorilor de droguri, au fost create premisele necesare pentru punerea în practică a conceptului de justiţie terapeutică.A.N.A. – Compartimentul Relaţii Publice