LANSAREA RAPORTULUI EUROPEAN PRIVIND DROGURILE 2014. Agenţia Naţională Antidrog (ANA) a organizat marţi, 27 mai a.c., o masă rotundă – „Noi tendinţe şi evoluţii ale situaţiei drogurilor în Europa” – la care au participat specialişti din domeniul antidrog din România, în cadrul căreia a fost lansat Raportul european privind drogurile 2014, realizat de către Observatorul European de Droguri şi Toxicomanii (EMCDDA).În acest context, directorul ANA, chestor de poliţie Sorin Oprea, a prezentat analiza anuală a EMCDDA privind situația drogurilor în Europa, un fenomen care înregistrează în zilele noastre transformări rapide.Elementul esențial al pachetului informativ este Raportul european privind drogurile 2014: Tendințe și evoluții (disponibil în format tipărit și online, în 23 de limbi), care sintetizează cele mai recente tendințe observate în cele 28 de state membre ale UE, în Turcia și în Norvegia. Această analiză de înaltă calitate oferă un studiu asupra ofertei de droguri, consumului și problemelor legate de droguri, răspunsurilor medicale și sociale la problemele asociate drogurilor și a politicilor privind drogurile.Raportul European privind Drogurile este însoţit de prezentarea detaliată a statisticilor naţionale privind traficul şi consumul ilicit de droguri, informaţiile contextuale fiind sintetizate în „Country Overview” pentru fiecare din cele 30 state raportoare (state membre, Norvegia şi Turcia). Datele referitoare la România pot fi consultate la adresa: http://www.emcdda.europa.eu/countries/romania. ***Principalele rezultate ale analizei incluse în Raportul European privind situaţia drogurilor 2014: După ce timp de peste 30 de ani consumul de heroină, în special cel injecatbil, a ocupat punctul central în Europa, acum se evidenţiază tendinţe clare de declin. Aceeaşi tendinţă este vizibilă în cazul cocainei, stimulantul consumat cel mai frecvent la nivel european. O perspectivă exclusiv europeană poate, totuşi, să ascundă importante diferenţe naţionale. Acest lucru este evidenţiat de datele referitoare la decesele prin supradoză şi asociate infecţiilor HIV – două dintre cele mai importante consecinţe ale consumului de droguri. În acest caz, trendul general pozitiv la nivel european contrazice tendinţele îngrijorătoare din anumite ţări. Una dintre principalele instrumente de monitorizare a pieţei drogurilor este Sistemul european de avertizare timpurie. 81 de noi substanţe psihoactive au fost notificate de statele membre în anul 2013. În prezent, sistemul de avertizare timpurie monitorizează 350 de substanţe, iar din data de 8 mai au mai fost notificate 34 de noi substanţe cu efecte prishoactive, în timp ce mai mult de o substanţă noua este raportată săptămânal la nivelul UE. Dintre cele 81 de substanţe notficate în anul 2013, cele mai multe (29) sunt canabinoizi sintetici, în timp ce 30 de compuşi nu corespund categoriilor chimice cunoscute (inclusiv plante şi medicamente), ceea ce indică o creştere a diversităţii noilor droguri indentificate. Riscurile asociate consumului de SNPP reprezintă o îngrijorare continuă în anul 2014, şi 4 substanţe noi cu efecte psihoactive (25I-NBOMe – halucinogen similar LSD-ului, AH-7921 – un opioid sintetic, MDPV – un stimulant, catinona, metoxetamine – un drog similar ketaminei) au fost analizate din punctul de vedere al riscului în martie 2014. Aceste 4 substanţe ilustrează faptul că producătorii de SNPP vizează principalele segmente ale pieţei ilicite de droguri. Sistemul de avertizare timpurie detectează, de asemenea, un număr crescut de medicamente şi compuşi care au uz legitim, dar care sunt totuşi vândute pe piaţa ilicită ca “droguri legale”, “substanţe chimice utilizate în scop ştiinţific” sau chiar “suplimente alimentare”. Exemple sunt ex. pregabalin, folosit în tratarea anxietăţii, carfentanil, un opioid folosit ca anestezic pentru animale mari şi fenazepam vândut ca benzodiazepină “legală”, substanţă utilizată în scop ştiinţific sau ca diazepam. Originea acestor medicamente nelegitime diferă: pot fi deturnate de pe piaţa reglementată sau pot fi importate din afara UE. Uneori sunt importate en-gros şi ambalate în UE, după care sunt vândute direct pe piaţa ilicită. Ca dovezi ale consumului de carfentanil, în Letonia, la începutul anului 2013, s-au înregistrat 9 decese şi 21 de intoxicaţii nonfatale raportate (SAT), inclusiv capturi ale poliţiei. De asemenea, în 2013 şi Lituania a raportat capturi. Recent, au apărut noi opioizi sintentici şi halucinogene, foarte potente din punct de vedere farmacologic, astfel încât din cantităţi mici se pot produce doze multiple. Este cu atât mai greu să fie detectate, cu cât aceste substanţe sintetice sunt mai potente, pentru că în sânge concentraţia acestora este foarte mică. Internetul joacă un rol definitoriu în modul în care drogurile sunt vândute şi prezintă provocări specifice în ceea ce priveşte oferta de droguri clasice, dar şi noi. Ultimul excerciţiu de monitorizare pe interent, realizat în anul 2013, a dus la identificarea a 651 de vânzători en-gros de substanţe noi cu efecte psihoactive către cetăţenii europeni. Numărul reţelelor ascunse – aşa numitele “darknets” – care vând droguri traficanţilor şi consumatorilor, este în creştere. Faptul că producătorii, furnizorii, retailerii, serviciile de găzduire pagini de web şi de plată on-line au sediul în ţări diferite, îngreunează eforturile de control. Viteza apaiţiei noilor substanţe pune la încercare procedurile legale de control al drogurilor deja instituite. Mai multe ţări au răspuns prin modificări inovatoare a legislaţiei sau politicilor de aplicare a legii, axate în special pe vânzarea la liber a acestor substanţe. Ţările europene au abordat această ameninţare în 3 moduri: – efectuarea de controale pe baza legislaţiei referitoare la protecţia consumatorilor sau medicamente, – extinderea şi adaptarea legislaţiei existente şi – împărţirea cadrului legal astfel încât să vizeze în mod specific noile substanţe. Tendinţa generală în Europa este să fie incriminată vânzarea şi nu posesia de SNPP. Canabisul rămâne drogul consumat cel mai frecvent în Europa. Cele mai recente estimări arază că aprox. 74 milioane de adulţi europeni (15-64 ani) au experimentat consumul de canabis la un moment în viaţă. Aprox. 20 de milioane in ultimul an. Similar altor droguri, majoritatea consumatorilor recenţi sunt tineri adulţi. Ultimele noastre estimări arată că aprox.15 milioane de tineri adultţi (15 – 34 ani) au consumat canabis în ultimul an. Peste 80% dintre capturile înregistrate în Europa sunt de canabis. Pe piaţa europeană se întâlnesc canabisul iarbă (marijuana) şi rezina de canabis (haşiş). În anul 2012, au fost raportate 457 000 de capturi de canabis faţă de 258 000 de capturi de rezină de canabis. În ultimii 10 ani, capturile de canabis iarbă au ajuns să le depăşească pe cele de rezină, iar în prezent reprezintă peste jumătate din numărul capturilor. Aprox. 7 milioane de plante de canabis au fost capturate în anul 2012, de trei ori mai mult decât cantitatea raportată cu 5 ani în urmă, fapt ce reflectă disponibilitatea crescută a plantei de canabis produse la nivel naţional în multe ţări. Cantitatea de rezină de canabis capturată, deşi în scădere în ultimii ani, este cu mult mai mare decăt cea de iarbă de canabis (450 de tone faţă de 104 tone în anul 2012). În ţările cu prevalenţă mai ridiactă (CZ, DK, ES), urgenţele ca urmare a consumului de canabis constituie o problemă în creştere. Majoritatea urgenţelor sunt înregistrate în rândul bărbaţilor tineri şi sunt asociate cu intoxicaţia de alcool. Simptomele includ anxietate, psihoze şi alte simptome psihiatrice. Canabinoizii sintetici sunt cea mai mare categorie de droguri noi raportate în sistemul de avertizare timpurie (28 din 81 în anul 2013) şi sunt substanţe chimice care imită efectele canabisului. Opioidele sunt categoria de substanţe asociată cu cele mai multe riscuri în planul sănătăţii. Consumul de opioide, mai ales de heroină, continuă să fie responsabil pentru cea mai mare rată de morbiditate şi mortalitate asociată consumului de droguri din Europa. Cele mai recente estimări indică existenţa a aprox. 1,3 milioane de consumatori problematici de opioide în Europa – aprox. 0,4% din populaţia adultă cu vârste între 15 şi 64 de ani, ceea ce reprezintă aprox. 1 la 250 de cetăţeni adulţi. Deşi au existat variaţii, per ansamblu, numărul noilor consumatori de heroină pare să scadă, fapt ce influenţează cererea de tratament. În anul 2012, consumatorii de opioide, mai ales heroină, au reprezentat 46% dintre beneficiarii de tratament din Europa (180 000 de persoane) şi aprox. 26% dintre cei care au fost admişi la tratament pentru prima dată. Totuşi, numărul total de pacienţi noi cu probleme legate de consumul de heroină, s-a înjumătăţit, mai ales în vestul Europei. Există semne de creştere a problemelor legate de consumul de opioide, altele decât heroină (metadonă, buprenorfină sau fentanil), iar în unele ţări precum Estonia şi Finlanda, acestea sunt principalele droguri problematice. În anul 2012, în 17 ţări, peste 10% dintre noii beneficiari ai serviciilor de tratament, au avut probleme legate de opioide, altele decât heroină. Cantitatea de heroină confiscată în 2012 (5 tone) a fost cea mai scăzută din ultimul deceniu, reprezentând doar jumătate din cantitatea confiscată în 2002 (10 tone) De asemenea se observă o scădere relativ recentă a infracţiunilor la regimul heroinei, atât în ceea ce priveşte posesia cât şi oferta. În ceea ce priveşte datele privind decesele asociate consumului de drogur, supradoza continuă să fie principala cauză de deces în rândul consumatorilor. Heroina şi metaboliţii săi sunt prezenţi în majoritatea supradozelor cauzatoare de decese raportate, de multe ori în combinaţie cu alte substanţe, ca alcoolul sau benzodiazepine. Au fost raportate 6100 decese prin supradoză în 2012, cifră similară celei raportate în 2011 când s-a înregistrat o scădere comparativ cu 2008, an în care au fost raportate 7490. Pentru anul 2012, media ratei mortalităţii datorate supradozei în Europa este estimată la 17 decese la un milion de persoane cu vârste între 15 şi 64 de ani. Rata mortalităţii naţionale variază considerabil şi este influenţată de factori precum tiparul de consum, caracteristicile populaţiei consumatoare şi practicile raportate. Ratele de peste 40 de decese la un milion au fost raportate în şase ţări, cele mai mari fiind înregistrate în Norvegia (76) şi Estonia (191). Decesele prin supradoză în Estonia au crescut brusc şi reflectă impactul tiparului de consum. În Estonia, decesele prin supradoză sunt legate mai ales de consumul de fentanyl şi derivaţi, care sunt opioide sintetice extrem de puternice. Consumatorii de droguri injectabile sunt supuse riscurilor celor mai mari de îmbolnăvire asociate, precum supradoza şi infecţiile transmise prin sânge. Datele privind persoanele admise la tratament indică o scădere a consumului prin injectare, atât în ceea ce priveşte heroina, cât şi stimulanţii. Nivelurile de injectare în rândul consumatorilor de opioide diferă de la ţară la ţară, fiind înregistrate sub 6% în Olanda şi 100% în Lituania. Ultimele cifre indică faptul că scăderea pe termen lung a numărului de infecţii cu HIV în Europa ar fi întreruptă ca urmare a creşterilor bruşte a injectării în Grecia şi România. Dacă în anul 2010 Grecia şi România depăşeau doar cu 2% numărul total de infecţii recent raportate, în anul 2012 cifra a crescut la 37%. În 2012 rata medie a infecţiilor recente cu HIV atribuite injectării a fost de 3,13 la un milion de persoane. Deşi cifrele sunt revizuite, au fost raportate 1788 de noi cazuri în anul 2012, cu puţin peste numărul raportat în 2011 (17329, fiind constatată o tendinţă de creştere din 2010. Dacă analizăm situaţia la nivel naţional, pot fi observate tendinţe divergente: dacă Spania şi Portugalia au raportat înainte rate ridicate iar acum indică scăderi, în Letonia şi Estonia situaţia este în continuare îngrijorătoare. Mortalitatea asociată infecţiilor cu HIV este cauza indirectă cel mai bine evidenţiată în rândul consumatorilor de droguri. Estimarea cea mai recentă indică faptul că aprox. 1700 de persoane au murit din cauza HIV/SIDA ca urmare a injectării în Europa în 2010, iar tendinţa este de scădere. Bolile de ficat contribuie de asemenea în mod considerabil la numărul în creştere al deceselor în rândul consumatorilor, în special datorită infecţiei cu HCV şi consumului de alcool. Programele de schimb de seringi reprezintă o măsură importantă şi eficace de prevenire a bolilor infecţioase în rândul consumatorilor de droguri injectabile, în special când se desfăşoară concomitent cu tratamentul de substituţie. În Europa numărul seringilor distribuite prin programe specializate a cresacut de la 42,9 milioane de seringi în 2007 la 46 milioane în 2012. La nivel naţional situaţia diferă, în jur de jumătate dintre ţări raportând o creştere a furnizării de seringi iar cealaltă jumătate o scădere. Estimările EMCDDA indică faptul că cel puţin 1,3 milioane de europeni au beneficiat de tratament pentru consumul de droguri în anul 2012. Pentru consumatorii de opioide, tratamentul de substituţie asociat cu intervenţiile psihosociale este tratamentul cel mai comun pentru adicţie. Estimările pe baza ultimelor analize arată că 734.000 consumatori de opioide au beneficiat de tratament de substituţie în anul 2012, cifră stabilă dacă o comparăm cu 2011 (730.000) dar mai mare decât în 2007 (630.000). Metadona este medicamentul de substituţie cel mai prescris, de care beneficiază două treimi din pacienţi, în timp ce buprenorfina este prescrisă celorlalţi pacienţi (aprox. 30%) şi reprezintă principalul medicament de substituţie în şase ţări. Aprox. 6% din tratamentele de substituţie în Europa se bazează pe alte substanţe prescrise, cum sunt morfina cu eliberare prelungită şi diacetilmorfina. Programele de tratament în regim rezidenţial reprezintă o componentă importantă a măsurilor de tratament şi reabilitare oferite într-o ţară. Un studiu recent al EMCDDA a identificat 2500 de centre de tratament în regim rezidenţial în Europa. Programele în regim rezidenţial se caracterizează prin 4 abordări terapeutice principale: modelul Minnesota sau în 12 paşi; abordarea de comunitate terapeutică; psihoterapie cu terapie cognitivă comportamentală; psihoterapie care utilizează alte modele de asistenţă. Dintre acestea predomină în 15 ţări modelul comunităţii terapeutice. Cocaina este stimulantul cel mai folosit în Europa, cu 2,2 milioane de consumatori tineri în ultimul an (15-34), urmate de 1,3 millioane de consumatori de ecstasy şi 1,2 milioane de consumatori de amfetamine. Studiile indică o împărţire geografică a pieţei stimulanţilor în Europa. Consumul de cocaina este prevalent în sudul şi vestul Europei, de amfetamine în centrul şi nordul acesteia iar ecstasy, care înregistrează prevalenţa cea mai scăzută, în ţările din sud şi est. Indicatorii de ofertă indică o recentă tendinţă de stabilizare ori de scădere pentru cocaină. Dacă numărul confiscărilor de cocaină este încă la nivel foarte ridicat, comparativ cu 2002, a scăzut de la maximul estimat de 95.000 în 2008 la 77.000 in 2012. Metamfetamina şi amfetamina sunt stimulanţi sintetici foarte apropiaţi, cunoscute generic ca amfetamine. Dintre cele două, amfetamina a fost cea mai întâlnită în Europa, dar indicii recente arată o creştere a disponibilităţii metamfetaminei. Indicatorii de ofertă arată că după o perioadă de niveluri mai ridicate, atât în privinţa capturilor cât şi a cantităţilor, confiscările de amfetamină în 2012 au revenit la nivelul din 2003. Confiscările de metamfetamină, deşi încă mici ca număr de capturi şi cantităţi, au crescut în aceeaşi perioadă. Tendințele generale de consum ale ecstasy rămân relativ scăzute și stabile. Este cunoscută asocierea dintre consumul de stimulante şi cluburile de noapte. La nivel european, standardele elaborate de Club Health şi Safer Nightlife oferă un ghid în implementarea programelor de prevenire în spaţiile recreaţionale. Au fost obţinute rezultate pozitive din abordarea integrată a prevenirii în medii specifice, care include componente cum ar fi servirea responsabilă, instruirea personalului de la bar şi a celui de pază şi cooperarea cu agenţiile de aplicare a legii. Un proiect recent EuroDen a dezvoltat un ghid privind managementul urgenţelor non-fatale datorate consumului de droguri.
Agentia Nationala Antidrog a prezentat raportul european privind situatia stupefiantelor in anul 2014
Alte articole:
