Al doilea studiu privind prevalenţa consumului de droguri în Sistemul Penitenciar din România, lansat de A.N.A. şi A.N.P.

Astăzi, 3 noiembrie a.c., la sediul Agenţiei Naţionale Antidrog a avut loc o conferinţă de presă, prilej cu care au fost prezentate rezultatele celui de-al doilea studiu privind prevalenţa consumului de droguri în sistemul penitenciar din România.În vederea obţinerii de informaţii care să permită dimensionarea programelor de intervenţie adaptate nevoilor specifice acestui tip de populaţie, Agenţia Naţională Antidrog a realizat în anul 2011, în colaborare cu Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP), cel de-al doilea studiu privind dimensiunea şi tendinţele înregistrate în consumul ilicit de droguri, alcool şi alte substanţe în rândul deţinuţilor, precum şi a implicaţiilor comportamentului adictiv asupra stării de sănătate a persoanelor din mediul penitenciar.Scopul acestui proiect l-a constituit crearea cadrului ştiinţific necesar dezvoltării serviciilor adresate persoanelor dependente de droguri, medicamente sau alcool din penitenciare, în special a celor de asistenţă medicală şi psihologică, dar şi pe cele de reducere a riscurilor asociate (harm reduction), în deplină concordanţă cu unul dintre obiectivele Strategiei Naţionale Antidrog 2005-2012.Metoda de cercetare utilizată a fost ancheta sociologică pe bază de chestionar. Eşantionul stabilit a fost de 2100 respondenţi (2064 de chestionare valide), reprezentativ naţional pentru populaţia ţintă instituţionalizată din mediul penitenciar, cu vârsta mai mică de 64 de ani. Selecţia persoanelor incluse în eşantion s-a făcut din toate cele 31 de penitenciare existente în România (penitenciare de maximă siguranţă, cu regim închis sau semideschis, spitale penitenciar, centre de reeducare, penitenciare pentru minori şi tineri), metoda de eşantionare fiind una probabilistică, stratificată şi multistadială.Chestionarul a conţinut 87 întrebări (350 de variabile) referitoare la cunoştinţele, atitudinile şi practicile de consum, fiind structurat pe 5 secţiuni (alcool, tranchilizante, barbiturice şi antidepresive, substanţe noi cu proprietăţi psihoactive şi droguri ilegale, date socio-demografice). Colectarea datelor a fost realizată de specialişti din cadrul ANA în perioada iulie-august 2011 şi a fost finanţată prin intermediul Acordului semnat între ANA şi OEDT pentru anul 2011.Obiectivele studiului au fost:• Obţinerea de date privind prevalenţa consumului de droguri, alcool, medicamente şi alte substanţe, atât în penitenciar cât şi în afara acestuia;• Identificarea unor atitudini, cunoştinţe, practici caracteristice consumului de droguri în rândul persoanelor private de libertate, în vederea elaborării unor programe de intervenţie adaptate la specificul acestei populaţii;• Analiza relaţiei dintre comportamentul de consum şi infracţionalitate;• Evaluarea atitudinilor, practicilor şi cunoştinţelor persoanelor private de libertate în ceea ce priveşte consumul de droguri şi riscurile asociate (boli infecţioase);• Realizarea unei metodologii stabile în scopul evaluării periodice a fenomenului.În 2006, beneficiind de susţinere din partea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Agenţia Naţională Antidrog a derulat, primul studiu de acest gen, iar ezultatele acestuia au stat la baza înfiinţării sistemului de asistenţă medicală, psihologică şi socială destinat consumatorilor de droguri din mediul penitenciar.În ceea ce priveşte consumul de medicamente (tranchilizante, sedative, antidepresive) fără prescripţie medicală – conform datelor:• consumul recent (ultimul an) şi cel actual (ultimele 30 de zile) din actuala perioadă de detenţie a înregistrat în anul 2011 o uşoară creştere comparativ cu 2006,• consumul dinaintea actualei perioade de detenţie înregistrează valori de aproximativ două ori mai mari decât în 2006,• diferenţele dintre consumul înainte de perioada de detenţie şi cel din perioada de detenţie are valori mult mai mari în 2011, comparativ cu 2006, • comparativ cu populaţia generală se înregistrează valori mult mai mari.Profil al utilizatorului: de sex masculin; cu vârsta între 25-34 de ani (în creştere faţă de 2006: 15-24 de ani), care nu este căsătorit/concubinaj, cu un nivel de şcolarizare scăzut (nu a absolvit liceu/facultate), şomer sau fără ocupaţie în momentul arestării (în 2006:elev/student), a locuit înainte de detenţie în Bucureşti.Prevalenţa consumului de SNPP – substanţe noi cu proprietăţi psihoactive (comercializate sub denumirea de „etnobotanice”) şi de droguri ilegale Prevalenţa consumului de droguri ilegale şi de noi substanţe psihoactive comercializate sub numele de „droguri legale sau plante etnobotanice”, în rândul populaţiei aflate în penitenciar, de-a lungul vieţii este de 25,1%. Se observă o creştere: atât comparativ cu studiul realizat anterior (2006 – 18,5%), cât şi comparativ cu populaţia generală de 15-64 ani (GPS, 2010 – 4,3%), ceea ce confirmă statutul de populaţie la risc privind consumul de droguri, acordat de literatura de specialitate persoanelor aflate în detenţie. Creşterea consumului în rândul populaţiei aflate în penitenciar este mai evidentă dacă se au în vedere prevalenţele pentru consumul înaintea actualei perioade de detenţie şi dacă se compară cu prevalenţa consumului de-a lungul vieţii pentru populaţia generală.În funcţie de tipul de drog consumat, rezultatele studiului arată că în 2011, cel mai consumat drog în rândul deţinuţilor a fost heroina (11,1%, respectiv 2,2%), urmată îndeaproape de cocaină, haşiş şi canabis. Comparativ cu studiul anterior (2006), se observă apariţia consumului de SNPP şi creşteri pentru toate celelalte tipuri de droguri cu excepţia celui de ecstasy care înregistrează o scădere şi că, deşi la valori diferite, se păstrează ierarhizarea în funcţie de tipul de drog. Astfel, cele mai consumate sunt heroina, haşiş/canabis şi cocaina, urmează un grup intermediar format din SNPP, ecstasy şi metadonă, iar cel mai puţin consumate sunt amfetaminele şi LSD-ul (care au fost de fapt consumate doar înainte de actuala perioadă de detenţie). Comparativ cu populaţia generală, neinstituţionalizată există valori relativ similare între consumul în penitenciar şi cel al populaţiei generale, dar se observă o altă ierarhie: 1. SNPP, 2. canabis, 3. ecstasy, 4. heroina şi cocaina şi 5. amfetamine şi LSD faţă de cea înregistrată pentru populaţia aflată în detenţie: 1. heroină, 2. haşiş, 3. canabis, 4. SNPP, 5. cocaină, 6. metadonă şi 7. ecstasy, ceea ce sugerează ipoteza existenţei unei legături între consumul de heroină şi infracţionalitate.Vârsta medie de debut în consumul de droguri: este cuprinsă în intervalul 16,67- 22,02 ani ani (în scădere faţă de 2006: 19,45-22,72 ani), cele mai mici fiind în 2011 pentru consumul de alte droguri (ex: solvenţi şi inhalanţi) şi heroină (19,29 ani), iar cea mai mare pentru consumul de metadonă (22,02 ani); comparativ cu studiul anterior, vârsta medie de debut este în scădere pentru toate tipurile de drog. Dacă în studiul realizat în 2006 au existat diferenţe statistic semnificative în funcţie de locul de detenţie (Bucureşti – Rahova şi Jilava vs. restul penitenciarelor), în cazul studiului realizat în 2011, se înregistrează diferenţe semnificative în funcţie de:• locul de rezidenţă pe care l-au avut respondenţii înainte de încarcerare (cele mai mari prevalenţe se înregistrează pentru persoanele care au locuit înainte de detenţie în Bucureşti, urmaţi de cei care au avut contact cu străinătatea sau au locuit în municipii reşedinţă de judeţ) şi de • statutul de consumator declarat la intrarea în penitenciar (cele mai mari prevalenţe se înregistrează pentru persoanele care au declarat consum de droguri la începutul perioadei de detenţie). Profil al utilizatorului: de sex masculin (în 2006: de sex feminin), cu vârsta între 25-34 de ani (în 2006: 15-24 de ani), necăsătorit/separat/ă (în 2006:concubinaj), cu un nivel de şcolarizare ridicat – cel puţin studii liceale (în 2006: scăzut – are cel mult studii primare), elev/student în momentul arestării, a locuit înainte de detenţie în Bucureşti.Legătura dintre consumul de substanţe şi criminalitate – confirmând ipoteza corelaţiei dintre consumul de substanţe licite şi ilicite şi criminalitate, 40,9% dintre deţinuţi au declarat că în momentul comiterii faptei pentru care au fost închişi consumaseră substanţe psihoactive (în scădere faţă de 2006 – 45,8%), iar 29,4% se aflau sub influenţa vreunei substanţe psihoactive în momentul arestării.Cel mai frecvent asociat comportamentului infracţional a fost alcoolul (menţionat de 70,7% dintre subiecţi pentru momentul comiterii faptei), iar pe locul al doilea se află heroina cu 13,6% dintre subiecţi (în creştere faţă de 2006: 9,7%) pentru momentul comiterii infracţiunii. Întrebaţi şi dacă au comis fapte cu caracter penal (indiferent dacă au fost descoperiţi sau nu) pentru a face rost de droguri, 11,3% (328 de respondenţi) au răspuns afirmativ: 43,5% au fost implicaţi în furturi şi 15,5% în tâlhării, 30,8% au devenit dealeri (au făcut trafic de droguri), 3,6% au practicat sex comercial, iar 4,3% au fost implicaţi în activităţi de proxenetism şi 2,3% au comis alte infracţiuni (abuz de încredere, acte false, distrugere, escrocherii, înşelăciune, infracţiuni informatice). De menţionat că aproape jumătate dintre respondenţi au comis mai multe fapte cu caracter penal, în special furturile şi traficul de droguri fiind asociate cu alte infracţiuni.În concluzie, datele studiului arată o creştere a prevalenţei consumului de droguri, că cel mai consumat drog ilicit este heroina şi că cele mai mari prevalenţe se înregistrează în rândul celor care au locuit anterior detenţiei în Bucureşti şi care s-au declarat consumatori la intrarea în penitenciar.De asemenea, datele acestui studiu confirmă rezultatele monitorizărilor de rutină (de ex: solicitarea de tratament vizează în primul rând consumul de heroină şi cele mai multe solicitări sunt în municipiul Bucureşti) şi susţin măsurile deja iniţiate de ANP în vederea dezvoltării de servicii adresate consumatorilor de droguri din sistemul penitenciar pe principiul echivalenţei cu serviciile disponibile în comunitate. Accesabilitatea scăzută, la serviciile din penitenciar, a consumatorilor de droguri, observată prin monitorizarea de rutină, implică însă, pe de o parte necesitatea unei mai bune promovări a serviciilor, iar pe de altă parte, o mai bună conştientizare a necesităţii accesării acestui tip de servicii (asistenţă medicală şi psihologică şi de reducere a riscurilor asociate) de către consumatorii din detenţie.Datele privind consumul de substanţe licite şi ilicite în momentul comiterii faptei pentru care sunt în detenţie, precum şi cele privind comiterea de fapte cu caracter penal pentru a face rost de droguri argumentează nevoia dezvoltării programelor de asistenţă a consumatorilor, precum şi pe cele de prevenire a debutului în consum.De asemenea, având în vedere datele privind vârsta medie de debut în consumul de droguri, devine necesar ca programele de prevenire să abordeze populaţia din diferite medii, şcoală, familie, comunitate, cu mesaje orientate înspre adolescenţii şi tinerii aflaţi la vârsta învăţământului liceal şi universitar: cei mai mulţi dintre subiecţi (modul) au debutat în consum între 17-23 de ani şi media vârstei de debut este între 16,67 şi 22 de ani[filename=Comunicat_de_presa_studiu_penitenciare__3.11.doc] [filesize=Comunicat_de_presa_studiu_penitenciare__3.11.doc] [filename=PREZENTARE_ANA_CONF_PRESA_3.11.PPT] [filesize=PREZENTARE_ANA_CONF_PRESA_3.11.PPT] [filename=Prezentare_ANP_lansare_studiu_ANA_2011.ppt] [filesize=Prezentare_ANP_lansare_studiu_ANA_2011.ppt] [filename=Sinteză_de_presă_studiu.doc] [filesize=Sinteză_de_presă_studiu.doc] Imagini video conferinţă A.N.A. A.N.A. – COMPARTIMENTUL RELAŢII PUBLICE