Stimați reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne,
Stimați reprezentanți ai mass-media,
Doamnelor și domnilor,
Vă mulțumesc în primul rând că ați dat curs invitației noastre de a participa la această declarație de presă care marchează un scurt bilanț al celor doi ani și jumătate de mandat în fruntea Ministerului Afacerilor Interne.
Vrea să subliniez de la început că a fost o onoare pentru mine, dar și o mare provocare de a gestiona unul dintre cele mai complexe portofolii ca atribuții si responsabilități din Guvernul României, Ministerul Afacerilor Interne fiind, în opinia mea, cel mai important minister pe timp de pace.
Am alături de mine echipa de conducere care mi-a fost alături în perioada acestui mandat, aceasta fiind doar o parte din echipa mult mai extinsă împreună cu care am reușit să inițiez și să finalizez proiecte importante de dezvoltare și modernizare instituțională.
În primul rând, țin să le mulțumesc pentru sprijinul și buna colaborare pe care am avut-o, deoarece rezultatele obținute au fost posibile doar datorită echipei și muncii în echipă.
Mi-am asumat preluarea mandatului de ministru al afacerilor interne într-un context național și internațional deloc ușor, plin de provocări neobișnuite la scară istorică, precum pandemia și războiul la frontierele țării.
Acest lucru a necesitat adoptarea unei conduite proactive, ce a fost caracterizată în principal de măsuri instituționale de prevenire și contracarare a efectelor negative ale pandemiei, respectiv a consecințelor umanitare și de securitate generate de agresiunea militară fără precedent a Federației Ruse asupra Ucrainei.
Toate aceste aspecte au necesitat adoptarea unor decizii coerente și luarea unor măsuri instituționale anticipative și eficiente în domeniul ordinii și siguranței publice.
Modul de lucru a fost unul proactiv, bazat pe criterii de eficiență atât la nivel individual, cât și la nivel de echipă, orientat spre a construi un sistem care să răspundă realităților curente și să vină cu soluții care să consolideze domeniul afacerilor interne.
Privind retrospectiv, perioada mandatului meu a fost caracterizată în primul rând de responsabilitate și aplecare către soluționarea problemelor structurale ale Ministerului Afacerilor Interne, creșterea rezilienței și adoptarea unor soluții inovatoare la provocările existente.
Încă de la început mi-am propus ca expertiza și experiența personalului MAI să fie puse exclusiv în slujba cetățenilor!
În acest sens, am impus schimbarea paradigmei la nivelul managementului strategic și operațional cu privire asigurarea misiunilor și a responsabilităților fundamentale ale MAI. Mă refer aici la gestionarea ordinii și siguranței publice, securizarea frontierelor, gestionarea situațiilor de urgență, optimizarea proceselor din domeniul resurselor umane și asigurării logistice, și, nu în ultimul rând, optimizarea relației cu cetățenii.
În continuare, mă opresc doar asupra câtorva repere din activitatea mea pe care le consider relevante.
În sinteză pot spune că eforturile noastre ca echipă s-au concentrat pe atingerea a trei deziderate: mai multă securitate, mai multă siguranță, respectiv servicii publice de calitate pentru cetățean.
După cum știți, principala misiune a Ministerului Afacerilor Interne este aceea de a asigura un climat de ordine și siguranță publică pentru cetățeni, prin apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale acestora.
Vreau să fiu foarte clar! Principalul merit pentru atingerea acestor obiective și pentru faptul că România este o țară sigură, având pentru prima dată în istorie, cinci orașe în topul celor mai sigure localități din lume, este al celor care au lucrat și lucrează în structurile operative.
Vă rog să îmi permiteți acum să detaliez misiunile, realizările și provocările avute de Ministerul Afacerilor Interne pe principalele paliere de activitate în perioada mandatului meu.
Alocare financiară
În ultimii 3 ani, bugetul alocat MAI a crescut constant de la un an la altul. Pentru anul 2023, bugetul Ministerului Afacerilor Interne este în sumă totală de 27 mld. lei, în creștere cu 16,4% față de anul 2022, respectiv în creștere cu 28% față de anul 2021. Vorbim despre bugete istorice care au contribuit substanțial la creșterea calității serviciilor publice oferite cetățenilor.
O atenție deosebită am acordat dialogului cu partenerii sociali care, chiar dacă a avut și episoade mai tensionate, s-a realizat în parametri constructivi. În acest sens, cel mai recent rezultat îl reprezintă aplicarea în integralitate pentru personalul MAI, începând cu data de 1 iunie 2023, a prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (cu un impact financiar asupra bugetului MAI de 450 milioane de lei pentru acest an și 900 milioane de lei pentru anul 2024). De asemenea, un alt drept obținut după mult timp de personalul MAI a fost acordarea titlului de specialist de clasă, o inechitate rezolvată încă de la preluarea mandatului meu.
Resurse umane
Din punct de vedere al gestionării resursei umane, un obiectiv major urmărit în această perioadă a constat în consolidarea principalilor indicatori privind resursele umane.
Deficitul de personal este în continuare o problemă de actualitate la nivelul MAI – aproximativ 19%, eforturile instituționale îndreptând-se cu prioritate atât către reducerea acestuia prin intensificarea activităților de recrutare și școlarizare a personalului în instituțiile de învățământ specializate, organizarea concursurilor pentru funcțiile vacante, cât și pe îmbunătățirea pregătirii profesionale.
În anii 2021, 2022 și 2023, au fost demarate procedurile pentru încadrarea din sursă externă a 12.783 de posturi de execuție vacante (5.048 de posturi de execuție vacante – 2021, 7.735 în anul 2022, care s-au derulat și în anul 2023), din care au fost ocupate 10.926 de posturi.
Împreună cu alte activități specifice (treceri în corpul ofițerilor, încadrarea pe perioadă determinată pe durata stării de urgență/alertă, asistență umanitară Ucraina), în total, au fost derulate activități în vederea încadrării a 15.629 de funcții vacante de execuție, fiind ocupate 13.527 de posturi. La acestea se adaugă, în anii 2021, 2022 și 2023, activitățile specifice absolvirii a 9.502 elevi/studenți. Au fost, astfel, ocupate, în total, 23.029 de posturi vacante de execuție.
Mai mult, o altă problemă structurală dincolo de deficitul de personal pe care am identificat-o la preluarea mandatului meu a fost cea legată de practica împuternicirilor în funcțiile de conducere. Efectele acestei probleme au avut un impact negativ deosebit asupra activității structurilor MAI în ultimii ani. Așa cum am spus cu fiecare ocazie, împuternicirea trebuie să fie o măsură excepțională, nu o regulă. Prin urmare, am acționat pentru scoaterea la concurs a posturilor de conducere pentru a remedia aceasta situație anormală și care vulnerabiliza profund sistemul.
Din totalul celor 13.219 de funcții de conducere existente în anul 2021, erau vacante 4.288. În acești doi ani și jumătate ai mandatului meu au fost inițiate 7.362 de proceduri de concurs pentru ocuparea funcțiilor de conducere vacante și s-au emis 3.991 de acte administrative de numire în funcție. Sunt lucruri care nu s-au mai făcut la această scară sau dacă s-au făcut, ele au trenat de-a lungul timpului.
Așadar, am luat aceste măsuri pentru a garanta stabilitatea în funcțiile de conducere, pornind de la premisa că niciun sistem nu poate performa cu soluții de avarie date de împuterniciții pe funcție. În acest moment, în Ministerul Afacerilor Interne avem aprobată o concepție privind resursa umană care răspunde adecvat problemelor actuale.
Logistică și investiții
În mandatul meu am pus accent pe îmbunătățirea dotărilor și bazei logistice, acest lucru fiind o necesitate evidentă, nu un moft. În perioada de referință, s-a înregistrat o creștere a nivelului de dotare, context în care principalele realizări s-au concretizat în dotarea cu mijloace de protecție specifice, muniții și mijloace tehnice, necesare îndeplinirii misiunilor ce revin structurilor MAI.
Spre exemplu, din totalul de 361 de obiective de investiții aprobate în Consiliul Tehnico Economic al MAI, pentru perioada 2021-2023, până la data de 30.04.2023 au fost recepționate 52 de obiective, iar până la sfârșitul anului, se preconizează a se finaliza încă 8 obiective de investiții.
Dotarea cu mijloace de mobilitate terestră, navală şi aeriană
În urma achizițiilor derulate la nivelul structurilor MAI, în perioada 2021 – aprilie 2023 au fost recepționate 989 de autovehicule în valoare totală de aprox. 480 milioane de lei cu TVA, achiziționate din fonduri bugetare și din FEN.
Pentru stabilirea unor măsuri de înzestrare cu mijloace de mobilitate noi pentru asigurarea continuității înnoirii parcului auto al MAI, care să reflecte o creștere a gradului de înzestrare, un cost redus de mentenanță și timp de intervenție ridicat la misiunile specifice, structurile MAI intenționează să achiziționeze, în perioada 2023-2024, un număr de peste 4.400 de autovehicule prin constituirea unei asocieri de autorități contractante.
În prezent, la nivelul MAI în urma unei asocieri de autorități contractante pentru achiziția de autovehicule, au fost încheiate acorduri-cadru pentru furnizarea a 5 tipuri de mijloace de mobilitate, putând fi achiziționate un număr maxim de 454 de autovehicule în valoare totală de 111.631.567 de lei cu TVA.
În zona de mobilitate navală, o situație aparte se înregistrează la IGPF care, prin FEN destinate securizării frontierei externe a UE, a reușit să-și modernizeze o parte din flota de nave și mijloace plutitoare, ceea ce a condus la „întinerirea” parcului (de la 9% la cele cu vechime sub 10 ani în anul 2000, la 35% în prezent). Nu este un exemplu singular, însă este un rezultat notabil pe care vreau să-l menționez.
În ceea ce privește mijloacele de mobilitate aeriană, în perioada de referință au fost întreprinse, preponderent, măsuri pentru creșterea capacității de intervenție și a mobilității structurilor de ordine și siguranță publică, prin utilizarea resursei de aviație, în vederea asigurării unei reacții rapide și eficiente.
În luna decembrie 2021 a fost semnat contractul pentru achiziționarea a 2 avioane medii curier în cadrul proiectului Air Ambulance, în valoare de peste 25 milioane de euro (fără TVA), termenul de livrare fiind de 18 luni.
Prin proiectul VIZIUNE 2020 în dotarea MAI au intrat un număr de 6 elicoptere ușoare și mai sunt contractate alte 6 elicoptere medii/grele cu termen de livrare sfârșitul anului 2023.
IGPR a semnat un contract pentru achiziția a 3 sisteme optoelectronice care vor fi montate pe cele 2 elicoptere ușoare achiziționate prin HORUS și 1 pe elicopterul mediu/greu achiziționat prin HELIPOL.
Tot în perioada 2021 – aprilie 2023 au fost achiziționate un număr de 51 de sisteme UAV.
Dotarea pentru intervenții în situații de urgență
În anul 2022, au fost recepționate mijloace și echipamente tehnice pentru intervenția în situații de urgență, precum autospeciale de stingere de medie și mare capacitate, autospeciale pirotehnice, autospeciale pentru salvare de la înălțime, ambulanțe de tip neonatologic, în valoare de aproximativ 100 milioane de euro.
Până la începutului lunii iunie a acestui an (2023), în cadrul Proiectului Viziune 2020 au fost recepționate bunuri în valoare de peste 33 milioane euro, constând în mijloace și echipamente tehnice pentru intervenția în situații de urgență, cum ar fi autospeciale de stingere de medie și mare capacitate, autospeciale de stingere cu pulbere, un post medical avansat, precum și autospeciale transport roboți.
În plus, au fost operaționalizate două poligoane pentru pregătirea de specialitate a personalului de intervenție în situații de urgență din România, Republica Moldova și Ucraina. Poligoanele sunt situate în Iași și Suceava (Siret), iar valoarea totală a investițiilor se ridică la peste 9 milioane de euro.
Siguranța cetățeanului și evoluția fenomenului infracțional
În activitatea de combatere a fenomenului infracțional, MAI a urmărit prioritățile naționale și europene și s-a focalizat pe eficientizarea activității de prevenire și combatere a infracțiunilor contra persoanei, contra patrimoniului, a violenței domestice, a traficului și consumului ilicit de droguri și a traficului de persoane, îmbunătățirea activităților de documentare și investigare în vederea destructurării grupurilor infracționale organizate, desfășurarea de activități de control destinate prevenirii și combaterii evaziunii fiscale și a faptelor de fraudă, intensificarea măsurilor și acțiunilor specifice în scopul combaterii ilegalităților silvice și a celor din domeniul cinegetic, creșterea gradului de disciplină rutieră în rândul conducătorilor de autovehicule, prevenirea și combaterea contrabandei cu tutun și produse din tutun la nivelul frontierei de stat și pe întreg teritoriul național, verificarea legalității desfășurării operațiunilor cu articole pirotehnice și operațiunilor cu deșeuri.
Am operaționalizat sistemul de monitorizare electronică (SIME) atât la nivel tehnic, cât și în ceea ce privește asigurarea capabilităților de intervenție – monitorizare electronică care se va aplica etapizat până la finalul anului 2025.
Din perspectiva activităților de prevenire și combatere a contrabandei cu țigarete și produse din tutun, s-au înregistrat rezultate deosebite, în anul 2022 fiind atins nivelul minim al pieței negre din ultimii 15 ani, respectiv de 6,1%, în condițiile în care au fost perioade (ex. 2010) în care nivelul pieței negre a depășit 36%.
În ceea ce privește combaterea criminalității organizate, în perioada dintre anul 2021 și primele 4 luni ale anului 2023, au fost desfășurate peste 3.700 de acțiuni operative, 36% dintre acestea fiind de amploare. Notabile sunt următoarele rezultate:
- au fost destructurate peste 330 de grupuri organizate, formate din peste 2.700 de persoane trimise în judecată.
- au fost destructurate 126 de grupuri organizate specializate în traficul de substanțe interzise, formate din peste 900 de persoane.
- În perioada 2021-2022, au fost confiscate aprox. 4000 kg de droguri, dintre care circa 3000 kg de droguri de mare risc și peste 1000 kg de droguri de risc.
- În particular, situația totală a capturilor de droguri în anul 2021 a fost cu 18,2% (+436,1 kg) peste media ultimilor 5 ani.
În ceea ce privește prevenirea și combaterea traficului de persoane, pe lângă abordarea acestuia sub aspectul identificării persoanelor cu preocupări infracționale în această zonă, eforturile structurilor MAI s-au concentrat și pe dimensiunea intervenției preventive, pe reducerea vulnerabilității la traficul de persoane, respectiv problematica descurajării cererii, prin derularea de activități de informare, în vederea conștientizării populației atât la nivel internațional, cât și național, în țările de origine și țările de destinație, cu privire la existența traficului de persoane, în cele mai variate forme, precum și cu privire la riscurile asociate acestui fenomen.
În perioada de referință (2021- primele 4 luni ale anului 2023), au fost destructurate 98 de grupuri organizate, formate din aproximativ 780 de persoane și au fost emise 294 de rechizitorii ce vizează 3.092 de infracțiuni, cu 1.195 de inculpați, dintre care 650 au fost reținuți și arestați.
Ca urmare a eforturilor pe care le-am făcut de la preluarea mandatului si a demersurilor realizate cu ocazia vizitei la Washington, în luna mai 2022, România nu se mai află pe lista de supraveghere a Departamentului de Stat în cadrul celebrului TIP Report.
Siguranță rutieră
Din punct de vedere al siguranței traficului rutier, la nivel național, au fost executate peste 125.000 de acțiuni care au vizat combaterea principalelor cauze generatoare de accidente grave.
Indicatorii specifici siguranței traficului rutier au relevat eficiența activităților derulate de structurile MAI, în această perioadă constatându-se scăderea tuturor indicatorilor dinamici de analiză, respectiv: accidente, persoane decedate și persoane rănite grav.
Vreau să subliniez că în anul 2022, comparativ cu situația înregistrată în anul 2021, valorile celor 3 indicatori au cele mai mici din ultimii 10 ani.
Totodată, trebuie precizat faptul că în această perioadă, MAI a inițiat modificarea legislației rutiere, în scopul creşterii siguranţei participanților la trafic. Astfel, au fost avute în vedere, în principal, definirea și sancționarea comportamentului agresiv în trafic, reanalizarea regulilor privind condusul pe autostradă, înăsprirea sancțiunilor, stabilirea unor norme de conduită pentru conducătorii de trotinete electrice similar conducătorilor de biciclete, dar și alte modificări în ceea ce privește regimul circulației pe drumurile publice.
Pentru consolidarea acestor rezultate este esențială punerea în aplicare a Strategiei Naționale privind Siguranța Rutieră pentru perioada 2022-2030 și implementarea proiectelor cu impact direct și deosebit asupra serviciilor oferite cetățenilor. Mă refer în special la implementarea (împreună cu MTI) a Sistemului E-Sigur – Sistemul integrat de monitorizare a traficului rutier, precum și a proiectelor HeliPol și Horus (finanțate din fonduri europene), în cadrul cărora vor fi operaționalizate inclusiv unități de suport și coordonare aeriană.
Prevenirea și combaterea criminalității transfrontaliere și consolidarea frontierei de stat a fost un alt palier important pe care ne-am concentrat acțiunile și misiunile.
Activitatea s-a axat pe asigurarea unor echipamente de control performante în punctele de trecere a frontierei, dezvoltarea sistemului național de supraveghere, în acord cu evoluția tehnologică și noile provocări privind modalitățile de săvârșire a infracțiunilor transfrontaliere, implementarea la timp și eficientă a noilor sisteme de informații la scară largă și cooperarea cu autoritățile similare ale statelor vecine. Indicatorii operativi de performanță sunt următorii:
- au fost depistate peste 45.000 de fapte ilegale, cele mai multe înregistrându-se în domeniile: trecere sau tentativă de trecere ilegală a frontierei, dreptul de proprietate intelectuală, fals și uz de fals, trafic de migranți.
- s-a luat măsura nepermiterii intrării în țară față de peste 22.000 de persoane, cele mai multe dintre măsuri fiind aplicate la frontiera cu Republica Moldova.
Agresiunea militară a Federației Ruse asupra Ucrainei a solicitat mult structurile Ministerului, acestea fiind implicate într-o gamă variată de misiuni pentru asigurarea frontierei de stat, a ordinii și liniștii publice și a situației umanitare generate de criza refugiaților din țara vecină nouă.
În perioada 10.02.2022 – 13.06.2023, prin toate punctele de trecere a frontierei au intrat peste 4.500.000 de cetățeni ucraineni, aproximativ 2% dintre aceștia aflându-se încă pe teritoriul României.
De asemenea, peste 4.400 de cetățeni ucraineni au solicitat azil, iar numărul permiselor de ședere temporară emise începând din data de 18.03.2022 până la data de 14.06.2023 era de peste 135.000.
Creșterea fluxurilor migratorii la frontierele României a impus adaptarea cadrului de planificare și reglementarea de măsuri în plan operațional la nivelul acestora, inclusiv prin suplimentarea forțelor și mijloacelor specifice MAI pentru îndeplinirea atribuțiilor. De asemenea, au fost adoptate măsuri prompte, în dinamică, fiind instalate și operaționalizate tabere pentru refugiați încă din primele zile ale crizei.
Astfel, în conformitate cu atribuțiile și responsabilitățile specifice, menționez câteva dintre principalele măsuri implementate:
- reorganizarea fluxului de trafic al persoanelor, prin stabilirea unor zone tampon, zone de așteptare și puncte de asigurare a nevoilor de bază;
- eficientizarea acțiunilor de prevenire și combatere a trecerilor ilegale ale frontierei de stat;
- suplimentarea personalului din cadrul punctelor de trecere a frontierei, precum și a tehnicii mobile pentru efectuarea formalităților de control, inclusiv cu lucrători din cadrul Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă;
- adaptarea măsurilor specifice pe traseele de deplasare, din cadrul coridoarelor umanitare, în punctele de interes identificate și instruirea personalului propriu cu privire la gama de activități din responsabilitate și necesitatea creșterii nivelului de atenție, pe timpul exercitării atribuțiilor de serviciu;
- deschiderea punctelor de trecere a frontierei Vicovu de Sus – Krasnoilsk (Ucraina), Racovăț – Diakivți (Ucraina) și operaționalizarea punctului de trecere Bumbăta – Leova (Republica Moldova), deschis în luna mai 2023, inclusiv pentru tranzitul de automarfare;
- instituirea controlului coordonat al persoanelor, mijloacelor de transport și mărfurilor care trec frontiera de stat prin Punctul de Trecere a Frontierei Albița (România) — Leușeni (Republica Moldova) rutier, pe sensul de intrare în România.
- asigurarea unor coridoare verzi pentru preluarea persoanelor strămutate din cauza conflictului armat;
Ministerul Afacerilor Interne nu a acționat singur în această criză, ci în colaborare cu parteneri naționali și internaționali, inclusiv organizații neguvernamentale.
În perioada de la izbucnirea conflictului militar efortul MAI a presupus angrenarea, în zona de frontieră, în medie, zilnic a peste 4.000 de forțe MAI.
O situație specială care a necesitat concentrarea eforturilor inspectoratelor pentru situații de urgență, cu sprijinul celorlalte structuri MAI, a fost și este reprezentată de gestionarea crizei refugiaților din Ucraina. Eforturile MAI au fost concentrate pe asigurarea ajutorului umanitar, printr-o cooperare strânsă și eficientă cu reprezentanții celorlalte autorități, ai ONG-urilor şi voluntarii.
De asemenea, IGSU, prin structurile județene, a gestionat și gestionează repartizarea, din Fondul de Rezervă Bugetară, a sumelor necesare asigurării cazării și hrănirii persoanelor refugiate din Ucraina, în valoare de peste 1,25 mld de lei.
Un capitol unde progresele din ultimii 2 ani sunt evidente este reprezentat de digitalizarea serviciilor. Transformarea digitală prin dezvoltarea și extinderea serviciilor electronice furnizate prin HUB–ul de servicii al MAI si implementarea proiectului cărții electronice de identitate au fost si trebuie să rămână în continuare priorități.
MAI se află în plin proces de transformare digitală a activității proprii, având drept obiectiv simplificarea accesului cetățenilor și mediului privat la serviciile furnizate de către minister, în vederea facilitării interacțiunii online a beneficiarilor cu prestatorii de servicii publice.
Proiectul-pilot al cărții electronice de identitate, proiect finanțat prin PNRR, a fost inițiat în august 2021, în Mun. Cluj Napoca și a fost extins în întreg județul Cluj; până în prezent au fost emise 11.300 CEI (aprox. 250 CEI / săptămână).
În ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor de digitalizare a serviciilor publice furnizate de MAI, HUB-ul de servicii va reprezenta nucleul digitalizării MAI și, în același timp, va fi unul dintre pilonii transformării digitale a administrației publice din România. HUB-ul de servicii a fost accesat de la 1 februarie anul acesta de peste 1.4 mil. ori, iar numărul total de conturi este de aprox. 165.000.
Proiectele de digitalizare implementate la nivelul Ministerului Afacerilor Interne în mandatul meu: eliberarea on-line a certificatului de cazier judiciar, peste 137.000 de cetățeni au obținut astfel cazierul, accesarea on-line a istoricului sancțiunilor auto, de care au beneficiat în mai puțin de o lună peste 5.000 de cetățeni, programarea prin intermediul platformei hub.mai.gov.ro pentru eliberarea pașaportului, cu peste 355.000 de persoane programate și obținerea avizelor pentru construcții și amenajarea teritoriului în format on-line, fiind eliberate peste 1.600 de astfel de avize în mai puțin de un an.
Urmează ca până la finele anului curent, în baza actului normativ aprobat in Guvern la finalul lunii mai, înmatricularea și radierea vehiculelor on-line, să completeze gama de servicii electronice oferite prin HUB.
O abordare sănătoasă pentru care am pledat a fost fructificarea la maxim a oportunității realizării de investiții pentru dezvoltarea instituțională prin utilizarea fondurilor europene, inclusiv prin PNRR. Astfel, la nivelul MAI se afla în implementare 574 de proiecte, în valoare de peste 2,3 miliarde de euro
Totodată, la nivelul MAI s-au înțeles beneficiile accesării PNRR un instrument de finanțare complementar surselor clasice de finanțare. Astfel, au fost accesate 3 componente din cadrul PNRR:
- Componenta 5: Valul renovării, unde avem depuse 98 de proiecte, în valoare de 157 de milioane de euro. Dintre acestea 75 de proiecte au fost aprobate și sunt in implementare în valoare de peste 116 milioane de euro.
- Componenta 12 Sănătate unde avem depus proiectul ”Sediu nou pentru Spitalul de Urgență „Prof. Dr. Dimitrie Gerota”, cu o finanțare din PNRR de aproximativ 200 milioane de euro.
- Componenta 15 Educație, unde a fost aprobat proiectul Academiei de Poliție ”A.I. CUZA” -Dezvoltare centru inovativ de coordonare digitalizată inteligentă”, în valoare de peste 2,5 milioane de euro fonduri PNRR.
O linie importantă în activitatea unui minister este reprezentată de partea normativă, iar în MAI volumul de acte normative emise este unul consistent si complex. Astfel, în perioada 1 ianuarie 2021-14 iunie 2023 au fost elaborate peste 1000 de astfel de acte de nivel superior ( Legi ,OUG, OG , HG) și peste 470 de nivel inferior, ordine si instrucțiuni. Fără acest fundament nu poți construi nimic durabil si eficient.
În ceea privește dimensiunea externă a activității mele în fruntea ministerului afacerilor interne, aceasta a vizitat 3 direcții principale și anume: (1) aderarea la spațiul Schengen, (2) gestionarea provocărilor umanitare și de securitate cauzate de agresiunea militară a Federației Ruse asupra Ucrainei, respectiv (3) dezvoltarea cooperării bilaterale cu partenerii instituționali.
În cifre, vorbim de participarea la peste 12 consilii europene în format Justiție și Afaceri Interne și peste 20 de întrevederi bilaterale în țară și în străinătate cu lideri europeni și internaționali la nivel de Președinte al Consiliului European (1), comisar european (4), ministru (15) sau Procuror European (1).
În contextul celor 3 direcții de acțiune pe care mi le-am asumat, prioritare în mandatul meu au fost asigurarea la cele mai înalte standarde a contribuției României la securitatea europeană și a frontierelor externe, respectiv consolidarea profilului instituțional al MAI în relația cu partenerii instituționali de la nivel regional, european și internațional.
În ceea ce privește aderarea la spațiul Schengen, așa cum au arătat cele două misiuni succesive de evaluare voluntară, care s-au desfășurat cu succes în perioada mandatului meu, am dovedit că implementăm în continuare la cele mai înalte standarde aquis-ul Schengen și că suntem un contribuitor principal la arhitectura de securitate a UE.
Astăzi, România, prin structurile MAI, este recunoscută pentru eforturile depuse pentru combaterea migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere organizate, fiind parte activă a soluțiilor, nu a problemelor.
Așa cum mi-am propus la începutul mandatului, am arătat că putem acționa cu succes pentru a consolida răspunsul european în fața provocărilor multiple și că bunele practici românești în domeniul afacerilor interne pot fi o sursă de inspirație valoroasă și pentru alți parteneri europeni.
România a demonstrat și va continua să demonstreze solidaritate față de autoritățile ucrainene și populația greu încercată de agresiunea Federației Ruse. De la începutul conflictului din Ucraina au intrat în România peste 4,2 milioane de cetățeni ucraineni, din care în jur de 132.000 de cetățeni ucraineni se află încă pe teritoriul național.
Totodată, în plan bilateral, România a demonstrat că este un partener de încredere în oferirea de sprijin imediat statelor care s-au confruntat cu situații de urgență care puneau viața cetățenilor în pericol, fie că vorbim de sprijin oferit statelor aflate într-o luptă dură cu pandemia, explozii, cutremure sau incendii de vegetație.
Nu în ultimul rând, solidaritatea europeană exprimată de statul român prin intermediul structurilor MAI s-a materializat în perioada mandatului meu prin realizarea a 26 de acțiuni concrete de sprijin ale statelor afectate de situații de urgență diverse.
Aș vrea să amintesc aici de misiunile pe care le-am avut în Grecia, care au constat în trimiterea celor 250 de pompieri salvatori români în anul 2021 și operaționalizarea celor 2 contingente de 56 de salvatori în anul 2022, de cei 77 de pompieri români care au acționat în zona Bordeaux, Franța, în 2022, respectiv de cei 116 de pompieri salvatori, medici și asistenți UPU-SMURD și voluntari care au realizat în Republica Turcia multiple misiuni de căutare-salvare a persoanelor prinse sub dărâmături în urma cutremurele devastatoare din acest an.
Un aport deosebit în gestionarea activităților curente ale Ministerului Afacerilor Interne îl au Instituțiile prefectului ca reprezentanți ai Guvernului în teritoriu si coordonatori ai structurilor MAI si a deconcentratelor.
Instituția prefectului a fost si trebuie să rămână garantul echilibrului și al responsabilității în teritoriu printr-o colaborare si coordonare eficiente între autoritățile centrale si cele locale.
O prioritate pentru perioada imediat următoare va fi consolidarea rolului instituțional pe care îl au reprezentanții Guvernului în teritoriu.
Doamnelor și domnilor,
La finalul mandatului meu ca ministru al Afacerilor Interne țin să le mulțumesc polițiștilor, jandarmilor, pompierilor, aviatorilor, polițiștilor de frontieră și tuturor angajaților MAI pentru modul profesionist în care și-au desfășurat misiunile.
Nu am pretenția că totul a fost perfect, dar știu că am acordat o atenție deosebită nevoilor cetățenilor și am căutat soluții pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă întreg sistemul.
Este important ca atunci când tragi linie și faci un inventar să poți enumera un portofoliu de proiecte pe care le lași finalizate sau la cheie și care au adus plus-valoare domeniului.
Eu cred că am reușit acest lucru și îmi doresc ca pe viitor acest sistem să se bucure de stabilitate și predictibilitate. Sunt doi parametri de bază care sunt foarte importanți pentru activitatea MAI. În plus, e nevoie de timp pentru a construi strategic și solid, dar și de oameni cu viziune care își asumă reforme majore.
Vă mulțumesc tuturor celor care m-ați susținut, apreciez efortul pe care îl faceți pentru dezvoltarea instituțională și pentru a câștiga încrederea cetățenilor. Vă doresc succes în continuare și cât mai multe proiecte pentru oameni duse la bun sfârșit.
Vă mulțumesc și dumneavoastră, stimați reprezentanți ai mass-media, pentru colaborare și pentru interesul manifestat față de problematicile domeniului afacerilor interne.
E nevoie de mult echilibru si seriozitate în abordare și pe viitor pentru că de multe ori în joc sunt destine.
Sunt convins că acest minister va suscita si pe viitor un interes la fel de mare și asta prin prisma specificului său și a impactului major pe care îl are în societate.
Este nevoie ca acest minister să rămână un pilon de stabilitate și imparțialitate pentru a-și îndeplini cu succes misiunile.
Vă mulțumesc!
