La Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne de azi, Comisia Europeană a prezentat al doilea Raport privind funcţionarea spaţiului Schengen pentru perioada 1 mai – 31 octombrie 2012. Raportul face o trecere în revistă a principalelor probleme cu care se confruntă spaţiul Schengen, iar menirea documentului este să contribuie la identificarea celor mai bune soluţii pentru rezolvarea acestora.Comisia a alocat un punct distinct chestiunii legate de ridicarea controalelor la frontierele interne cu România şi Bulgaria, în care face referire la Concluziile Consiliului JAI din iunie 2011, prin care s-a recunoscut îndeplinirea de către cele două candidate a criteriilor de aderare prevăzute în acquis-ul Schengen şi Concluziile Consiliului European din martie 2012, prin care s-a solicitat identificarea şi implementarea de măsuri acompaniatorii care să contribuie la aderarea cu succes a celor două state. Includerea României şi Bulgariei în raportul Comisiei Europene privind monitorizarea spaţiului Schengen este o chestiune firească întrucât cele două ţări aplică deja parţial acquis-ul Schengen şi au încheiate toate misiunile de evaluare. Nu este prima data când cele două ţări sunt incluse în aceste rapoarte, România şi Bulgaria fiind incluse şi în primul Raport al Comisiei publicat în 16 mai 2012, care evalua situaţia spaţiului Schengen în perioada 1 noiembrie 2011-30 aprilie 2012. In plus, este normală menţionarea României în Raportul Comisiei Europene pentru că măsurile acompaniatorii au fost făcute tocmai în scopul consolidării încrederii în România ca viitor stat al Spaţiului Schengen. Aceste măsuri au fost derulate cu Agenţia Frontex, adică Agenţia Europeană pentru Managementul Cooperării Operaţionale la Frontierele Externe, ceea ce înseamnă în fapt că România acţionează ca un stat membru al Spaţiului Schengen. Poziţia Comisiei rămâne constantă, respectiv de susţinere a aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen în cel mai scurt timp posibil. Comisarul Malmstrom a afirmat că „nu există condiţii noi şi Comisia reafirmă că România şi Bulgaria îndeplinesc toate criteriile şi doreşte ca cele două ţări să adere cât mai repede la spaţiul Schengen”.Monitorizarea la care face trimitere raportul Comisiei este privită ca fiind una generală asupra procesului de aderare şi nu ca o monitorizare a măsurilor acompaniatorii, pe care România le-a finalizat deja. La reuniunea Consiliului JAI de azi îndeplinirea integrală a măsurilor acompaniatorii asumate voluntar de România şi Bulgaria a fost consfinţită oficial în minuta Consiliului, ca urmare a declaraţiei preşedinţiei cipriote.. Ea nu introduce în niciun fel noi condiţionalităţi. Subiectul aprobării deciziei de aderare a RO şi BG nu figurează ca atare pe agenda de reuniunii JAI, întrucât se menţin poziţiile unor state membre care aşteaptă publicarea raportului MCV. In ceea ce priveşte obţinerea unei perspective noi privind aderarea la Schengen, respectiv martie 2013, cadrul cel mai potrivit este Consiliul European din decembrie a.c., sens în care au fost deja efectuate demersuri la nivel guvernamental, inclusiv in cadrul reuniunii JAI de azi. Într-adevăr, confirmarea finalizării de către România şi Bulgaria a măsurilor acompaniatorii decise la Consiliul European din martie ar trebui făcuta la acelaşi nivel, respectiv cu ocazia Consiliului European din decembrie a.c.În marja Consiliului JAI din data de 6 decembrie, subiectul aderării României şi Bulgariei la Schengen a fost abordat şi la reuniunea ministerială a ţărilor care fac parte din Forumul Salzburg care şi-au reafirmat sprijinul pentru atingerea acestui obiectiv în perioada imediat următoare. Şeful delegaţiei române a reafirmat aşteptarea românilor de a primi o decizie favorabilă privind aderarea la Schengen la primul Consiliu JAI din, mandatul Preşedinţiei irlandeze.