Utilizarea pernelor pneumatice în misiunile de salvare ale pompierilor se recomandă doar ca soluție excepțională, în cazul în care toate celelalte modalități de intervenție nu sunt viabile
Astăzi, 29 martie, a fost prezentată ministrului Afacerilor Interne, Lucian BODE, analiza efectuată de comisia formată din personal specializat din cadrul Departamentului pentru Situații de Urgență și Inspectoratului General pentru Situații de Urgență cu privire la oportunitatea folosirii pernelor pneumatice în misiunile de salvare.
Această comisie s-a întrunit ca urmare a măsurilor dispuse de ministrul Lucian Bode în urma evenimentului tragic, din luna februarie, de la Constanța, soldat cu moartea unei persoane.
Conform analizei, se recomandă utilizarea pernelor de salvare ca ultimă soluție, atunci când nu se pot folosi scara manuală, autoscara mecanică și/sau căile de evacuare convenționale. De asemenea, în cazul tentativelor de suicid, perna de salvare se va operaționaliza și aloca la intervenție, concomitent cu celelalte tipuri de tehnică, pe principiul minimizării riscului de deces în situația săvârșirii actului suicidal ori a căderii necontrolate sau involuntare a persoanei în cauză.
Concluziile desprinse au la bază date tehnice ale acestor mijloace de salvare, care țin cont de dimensiunile pernelor, de personalul și tehnica necesare amplasării, de timpul de reacție, de condițiile de mediu existente la fața locului și, cel mai important aspect avut în vedere se referă la salvarea victimei, fără a-i fi pusă în pericol sănătatea sau viața.
Astfel, timpul de umflare variază în funcție de dimensiunile și volumul pernei, între 30 și 120 secunde, de la momentul amplasării în spațiul optim de utilizare (suprafață plană, fără obstacole). Intervalul de timp la care pernele pot fi folosite între salvări/salturi variază între 10 și 30 secunde. Pentru mânuirea pernei sunt necesare, în funcție de dimensiunea acesteia, între două și șase persoane, la care se adaugă alte două pentru mânuirea accesoriilor folosite pentru umflare.
De asemenea, utilizarea pernelor pneumatice de salvare implică riscuri majore asupra vieții persoanelor salvate și salvatorilor, principalii factori de pericol constituindu-i poziția persoanei care efectuează saltul, locul unde aceasta aterizează pe suprafața pernei și efectul de proiectare a corpului în direcții care nu pot fi anticipate, din cauza elasticității sistemului.
În analizarea oportunității utilizării acestui mijloc de salvare de către structurile pentru situații de urgență din România, s-au luat în calcul inclusiv practicile din alte țări, precum Croația, Grecia, Germania, Letonia, Norvegia, Portugalia, Serbia, Ungaria.
Conform experienței internaționale din majoritatea țărilor menționate, pernele de salvare se utilizează ca ultimă soluție, în situații excepționale, în cazul incendiilor la clădiri înalte sau în cazul tentativelor de suicid, prin aruncare de la înălțime, având în vedere că există pericolul vătămării corporale a persoanelor dacă nu respectă recomandările personalului specializat cu privire la salt. De exemplu, în Letonia nu se folosesc astfel de mijloace de salvare și nici nu se intenționează introducerea acestora în dotarea structurilor specializate de salvare.
Tot cu titlu de exemplu, în Ungaria, pe parcursul anului trecut, din 57 de intervenții la care s-a solicitat utilizarea pernei pneumatice, doar în trei cazuri a fost posibilă amplasarea acesteia, raportat la condițiile de la fața locului și la starea de sănătate a persoanelor salvate.
Pe baza propunerilor comisiei întrunite la nivelul MAI, s-a identificat necesitatea achiziționării a 27 de perne pneumatice de salvare SP60, respectiv 226 de tip SP 16, pentru a fi repartizate la nivelul inspectoratelor pentru situații de urgență din fiecare județ și Municipiul București.
