Comunicat de presă

Mecanismul Financiar Norvegian, denumit şi “Granturile Norvegiene”, este o schemă de finanţare nerambursabilă care fost instituită în urma încheierii unui Acord între Regatul Norvegiei şi Uniunea Europeană, prin care Norvegia îşi asumă responsabilitatea finanţării unor proiecte menite să contribuie la reducerea disparităţilor în Spaţiul Economic European (SEE), să creeze un mediu mai sigur în spațiul comun de libertate, securitate şi justiţie, într-o Europă mai stabilă, mai paşnică şi mai prosperă, acesta fiind primul obiectiv general.

Un al doilea obiectiv general, specific Granturilor Norvegiene, îl reprezintă componenta bilaterală, care are ca scop strângerea relațiilor dintre Norvegia și România, prin  cristalizarea unui mediu de cooperare menit să contribuie la dezvoltarea unor relații profesionale și interpersonale între cetățeni ai celor două state, bazate pe cunoaștere și încredere reciprocă.

E.S., doamna Siri Barry, Ambasadorul Norvegiei la București a declarant in cadrul evenimentului: „Securitatea și libertatea au fost întotdeauna importante pentru oameni și pentru țările lor. În contextul actual, a devenit mai clar ca niciodată că viitorul și siguranța noastră în Europa depind de cooperare și de rezistența alianțelor noastre. Participarea României și Norvegiei la Programul Afaceri Interne demonstrează relațiile solide de colaborare care se dezvoltă între țările noastre în acest sector”.

Programul Afaceri Interne a demarat în 2019 și cuprinde 3 arii de finanțare ale MFN 2014-2021, fiind alcătuit din 5 proiecte predefinite (PDP) și 2 Fonduri, cu un buget total de peste 28,2 mil. euro, alocat astfel:

  • aria 18 – Azil și Migrație: în cadrul ariei este în implementare proiectul PDP1 Îmbunătățirea sistemului de azil și migrație (5,88 milioane de euro), implementat de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI),
  • aria 20 – Cooperare polițieneasca: în cadrul ariei sunt în implementare 2 proiecte PDP2 Consolidarea capacităţilor naţionale în domeniul cooperării poliţieneşti internaţionale şi a combaterii criminalităţii (8,94 milioane de euro) și PDP3 Combaterea infracțiunilor motivate de ură și a extremismului violent, în special împotriva populației de etnie romă, și creșterea calității serviciilor de poliție (2,82 milioane de euro), implementate de Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR)
  • aria 23 – Prevenirea Dezastrelor și Pregătire: în cadrul ariei sunt în implementare 2 proiecte PDP4 – Îmbunătățirea rezilienței la riscul de dezastre prin pregătirea sporită pentru misiunea de căutare și salvare și de îndepărtare a muniției neexplodate (5,88 milioane de euro) implementat de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) și PDP5 Îmbunătățirea securității și securității nucleare în România – Îmbunătățirea rezistenței la dezastre și a pregătirii pentru evenimente radiologice și nucleare (4,12 milioane de euro) implementat de CNCAN
  • fondul de management (0,5 milioane de euro);
  • fondul de relații bilaterale (0,25 milioane de euro).

Finanțarea este asigurată prin contribuția norvegiană în proporție de 85% și cofinanțarea națională de 15%, utilizându-se un sistem de prefinanțare 100%, ceea ce scade presiunea asupra bugetului de stat, însă necesită o implementare mai riguroasă, cu calendare mai stricte și previziuni precise.

Proiectele își propun să conducă la creșterea capacității instituționale a MAI, la întăririrea măsurilor ce vizează creșterea siguranței și securității cetățenilor în spațiul național și european, fiind finanțate atât activități “soft” (instruiri, schimburi de experiență, misiuni comune, etc) cât și măsuri “hard” (achiziții de echipamente și sisteme, renovări și construcții de spații și diferite facilități etc) în proporție de 40% – 60%.

Perioada de programare 2014-2021 a început cu o oarecare întârziere, din cauza unor dificultăți inerente demarării unui nou cadru de programare, ceea ce a făcut ca proiectele să înceapă în 2019, respectiv 2020, iar închiderea cadrului de finanțare este programată pentru anul 2024. Totuși, din cauza întârzierilor inerente care au afectat componenta soft în perioada în care au fost active restricțiile impuse pentru limitarea răspândirii Covid-19, au fost demarate negocieri cu finanțatorii pentru prelungirea cu 1 an a perioadei de eligibilitate.

O componentă deosebit de importantă, specifică Granturilor Norvegiene, o reprezintă măsurile destinate comunităţilor vulnerabile, cu accent pe etnia roma. Astfel, 15% din bugetul total al Programului este destinat ameliorării situaţiei colectivităţilor de etnie roma, cuprinzând măsuri pentru prevenirea şi combaterea comportamentului infracţional, a integrării sociale, precum şi combaterii discriminării în cadrul acestor tipuri de comunităţi

Obiectivele specifice ale programului se înscriu în obiectivul general, cuprinzând elemente ce ţin de particularităţile liniilor de activitate ale promotorilor de proiecte. Dintre acestea, cele mai relevante sunt următoarele:

  • întărirea cooperării dintre autorităţile de aplicare a legii din România şi Norvegia, precum şi între România şi ţările limitrofe;
  • dezvoltarea schimbului reciproc de informaţii şi bune practici, prin organizarea de misiuni şi sesiuni de pregătire comune;
  • dobândirea de cunoştinţe comune privind specificul comportamentului infracţional şi punerea la punct a unor metode eficiente pentru combaterea criminalităţii;
  • scăderea numărului infracţiunilor comise de cetăţeni români în spaţiul european;
  • diminuarea infracţionalităţii transfrontaliere şi a crimei organizate, destructurarea rețelelor criminale şi eficientizarea luptei împotriva grupurilor infracţionale itinerante;
  • reducerea traficului de persoane, a tratamentelor degradante şi exploatării (inclusiv sexuale şi a minorilor), a cerşetoriei, prostituţiei şi a infracţionalităţii transnaţionale în care sunt implicaţi cetăţeni români;
  • îmbunătățirea răspunsului autorităților naționale în caz de dezastre naturale sau provocate de om (misiuni căutare și salvare în situații de inundații, cutremure, alunecări de teren etc), inclusiv în caz de incidente nucleare;
  • îmbunătățirea capacității instituționale a autorităților române în domeniul gestionării azilului și migrației.

Dintre activitățile principale ale proiectelor, putem menționa:

  • misiuni de sprijin ale ofițerilor români în Norvegia, constând în misiuni operative comune, desfășurate de ofițeri de poliție norvegieni și români, în echipe mixte;
  • modernizarea sistemului AFIS;
  • achiziții de tehnică operativă, echipamente IT&C, mijloace de mobilitate specializate;
  • crearea unui Centru de Contingență pentru gestionarea unor afluxuri masivr de imigranți;
  • renovări și construcții de spații și poligoane de instruire, facilități de pregătire, modernizări de spații de cazare pentru migranți (inclusiv pentru copii), servicii de sprijin;
  • sesiuni comune de instruire de specialitate cu parteneri din Norvegia, UE sau alte țări, schimburi de experiență și de bune practici, etc.

Pentru detalii privind Granturile Norvegiene, Programul Afaceri Interne şi proiectele acestuia, vă rugăm să consultaţi pagina web a Operatorului de Program, la adresa https://norwaygrants.mai.gov.ro, unde se pot găsi atât “link-uri” relevante, cât şi elementele principale ale cadrului legal aplicabil.

       


Alte articole:
ULTIMA
ORĂ

Aproape 32.000 de verificări efectuate cu aplicația eDAC pentru a preveni și combate posibile fapte ilegale, citește mai mult aici

15 persoane salvate în ultimele 24 de ore, detalii aici

Efectivele MAI au prins în flagrant 129 de autori de infracțiuni într-o singură zi, detalii aici

Mesajele transmise de Comisarul European pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, si de Ambasadorul Odor Balint, Reprezentant permanent al Ungariei la Uniunea Europeană ca urmare a deciziei din COREPER privind accederea României în Spațiul Schengen cu frontierele terestre începând cu 1 ianuarie 2025, detalii aici

Întrevederea ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, cu delegația Frontex condusă de Hans Leijtens, director executiv al Agenției. Detalii aici

Sari la conținut