În cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne, care s-a desfășurat la Bruxelles, în data de 04.03.2024, a avut loc un schimb de scrisori între comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, și viceprim-ministrul, ministrul român al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, care confirmă angajamentului părților de a continua, într-un cadrul mai structurat, Proiectul-Pilot implementat de România la frontiera cu Serbia, pe parcursul anului 2023.
Inițiativa se înscrie în linia demersurilor întreprinse de România pentru a contribui la abordarea eficientă a provocărilor actuale legate de migrație, ținând seama, în același timp, de declarațiile complementare Deciziei Consiliului (UE) 2024/210 din 30 decembrie 2023 privind aplicarea integrală a prevederilor acquis-ului Schengen în Republica Bulgaria și România.
Proiectul-pilot va avea ca rezultat implementarea, în continuare, a instrumentelor specifice în domeniul guvernanței gestionării migrației, managementului și controlului frontierelor, azilului și recepției, sistemului de returnare și cooperării polițienești consolidate în spațiul Schengen.
Noul cadru de cooperare se bazează pe colaborarea deja existentă între România, Comisia Europeană și Agențiile UE, precum și pe bunele practici deja identificate în cadrul proiectului pilot derulat de autoritățile române începând cu luna martie a anului trecut și reprezintă contribuția efectivă a României la implementarea deciziilor formulate la nivelul UE, propunându-și să ofere lecții importante pentru viitor, inclusiv în ceea ce privește implementarea Pactului privind migrația și azilul, care urmează să fie adoptat în curând.
„Recentul acord asupra instrumentelor legislative care fac parte din noul Pact privind migrația și azilul, precum și decizia istorică de aderare a României la Spațiul Schengen sunt menite să întărească puterea și reziliența în cadrul UE.
Din martie 2023, lucrăm alături de Comisia Europeană și agențiile UE la implementarea unui proiect-pilot bazat pe bune practici în domeniul gestionării frontierelor, azilului, returnărilor, și cooperării internaționale.
Acesta și-a atins rezultatele, atât instituțiile UE, cât și Statele Membre au lăudat efortul nostru și au inventariat elementele pozitive în scopul capitalizării comune a acestora.
Este momentul să facem un nou pas și să transformăm colaborarea fructuoasă, precum și bunele practici identificate, într-un nou cadru de cooperare prin care să continuăm implementarea și să consolidăm instrumentele identificate, pe baza legislației europene și naționale aplicabile.
Am decis să continuăm acest proiect ca un semnal de angajament profund în aceste vremuri pline de provocări, pentru a arăta încă o dată că România a acționat întotdeauna în spirit de solidaritate și responsabilitate la nivelul UE, că vom fi în continuare parte la soluțiile durabile comune, pentru a spori încrederea în valorile europene comune.
În acest spirit, suntem pregătiți să continuăm cooperarea excelentă cu Comisia Europeană, agențiile relevante ale UE, precum și cu ceilalți parteneri europeni pentru a identifica modalități inovatoare în ceea ce privește gestionarea migrației”, a precizat ministrul român al Afacerilor Interne.
