• Atenție la informațiile personale pe care le postezi pe rețelele de socializare;
• Nu accesați linkurile din e-mailurile  în care vă sunt solicitate sume de bani;
• Tratați cu atenție e-mailurile provenite de la adrese de e-mail necunoscute;
• Păstrează în siguranță parolele și codurile de acces la platformele de banking și actualizează-le periodic;
• Verifică activitatea online a copiilor minori - site-urile frecventate, jocurile online, postările pe rețelele de socializare. Există dispozitive de control parental care pot oferi astfel de servicii.

• Verifică din timp dacă documentele de călătorie sunt în termen de valabilitate; pentru statele din UE adulții pot călători cu cartea de identitate;
• Verifică condițiile de ieșire din țară pentru statul de destinație, dar și eventualele alerte de călătorie postate pe site-ul MAE;
• Asigură-te că locuința este în siguranță – ușile și ferestrele sunt închise și, dacă este cazul, sistemele de alarma sunt activate;
• Atunci când călătorești mai multe zile stabilește cu o persoană apropiată să verifice din când în când că nu există semne de efracție;
• Nu anunța pe rețelele de socializare că urmează să pleci în concediu, aceste postări pot reprezenta invitații pentru infractori.

În cazul în care călătoriţi în străinătate împreună cu un copil minor, vă recomandăm următoarele:

• Verificați condițiile de ieșire din țară pentru cetățenii români minori;
• Încheiaţi, înainte de efectuarea deplasării, o asigurare de călătorie pentru copil, care să includă acoperirea cheltuielilor medicale în caz de îmbolnăvire sau accident (inclusiv transportul în România);
• Informaţi-vă despre riscurile eventuale de boli transmisibile la copii, care pot fi prezente în ţara în care călătoriţi; consultaţi un medic înainte de efectuarea deplasării şi solicitaţi toate infromaţiile privind măsurile de protecţie şi materialele medicale pe care le puteţi lua;
• Nu lăsaţi copilul nesupravegheat în nici o situaţie, dar mai ales în aeroporturi sau în zone aglomerate (gări, autogări, pieţe, magazine);
• Nu lăsaţi copilul în compania unor persoane necunoscute.

Click aici pentru toate detaliile privind condițiile de ieșire din țară pentru cetățenii români minori:

1. minorul însoțit de ambii părinți;
2. minorul însoțit de unul dintre părinți;
3. minorul însoțit de reprezentantul legal;
4. minorul însoțit de o terță persoană (alta decât părinții sau reprezentantul legal);
5. minorul cu domiciliul/reședința în străinătate;
6. minorul care urmează să beneficieze de tratament medical în străinătate;
7. minorul care participă la studii sau concursuri oficiale în străinătate.

În acest caz vă veți adresa procurorului din cadrul unității de parchet unde este înregistrat dosarul penal.

Șefii ierarhici ai polițiștilor nu pot să dea îndrumări sau dispoziții privind cercetarea penală, procurorul fiind singurul competent în acest sens.

Sunt două variante prin care poți începe o carieră în MAI:

1. Poți urma cursurile unei instituții de învățământ a MAI (Academia de Poliție sau cele șase școli postliceale ale MAI).

Pentru a afla condițiile și perioadele de înscriere consultă secțiunea Carieră – instituții de învățământ din site-ul MAI sau urmărește secțiune Admitere de pe site-ul oficial al instituției de învățământ a MAI pe care vrei sa o urmezi.

2. Poți participa la concursurile organizate pentru ocuparea unor posturi vacante, prin încadrare directă. Această variantă se adresează persoanelor care îndeplinesc criteriile de încadrare și promovează toate etapele specifice de selecție (examinarea dosarului de candidat, proba sportivă, examen medical, testare psihologică și test de verificare a cunoștințelor de specialitate). Alege structura MAI unde ești interesat să te încadrezi (Poliție, Jandarmerie, IGSU, Poliție de Frontieră, Imigrări etc.) și urmărește site-ul oficial al acesteia pentru a fi informat când se scot la concurs aceste posturi. Pentru aceste încadrări există publicitate pentru concursuri, inclusiv în mass-media.

Singura cale de a contesta o amendă primită este depunerea unei plângeri la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia ori la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul contravenientul. Termenul este de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal. După împlinirea acestui termen, procesul-verbal neatacat devine titlu executoriu.

Nimeni altcineva, inclusiv superiorii ierarhici ai agentului constatator care v-a aplicat amenda, nu o poate anula.

Vă puteți înscrie în audiență completând formularul „trimite o cerere de primire în audiență” sau ne puteți transmite solicitarea prin poștă, la adresa: București, Piața Revoluției, nr. 1A, sector 1. Pentru operativitate noi vă recomandăm utilizarea formularului on-line de solicitare a audienței.

Conform normelor interne, la o solicitare de primire în audiență conducătorul instituției poate decide realizarea audienței sau verificarea situației sesizate și transmiterea către dumneavoastră a unui răspuns scris, prin intermediul structurii competente. De aceea, vă recomandăm ca, la completarea formularului pentru solicitarea audienței, să prezentați situația care face obiectul audienței.

Fiecare instituție din MAI are propriile structuri de control pentru verificarea posibilelor abuzuri ale angajaților. Așadar, în funcție de calitatea angajatului MAI – polițist, jandarm, polițist de frontieră etc., vă rugăm să adresați sesizarea dumneavoastră conducătorului instituției căreia aparține respectivul angajat.

Puteți accesa formularele on-line de depunere a petițiilor către toate aceste instituții aici: Poliția Română, Jandarmeria Română, Poliția de Frontieră, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General pentru Imigrări, Inspectoratul General de Aviație.

În cazul în care angajatul pe care intenționați să-l reclamați deține o funcție de conducere a unei instituții MAI utilizați formularul on-line de trimitere a petițiilor pentru Aparatul Central al MAI.

• Pentru cetățenii români cu domiciliul în România, cererea pentru eliberarea actului de identitate se depune personal, la sediul Serviciului Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor de pe raza județului de domiciliu, iar actul de identitate se eliberează titularului.

Lista structurilor județene de evidență a persoanelor o găsiți aici:  http://depabd.mai.gov.ro/contact.html

• Pentru cetăţenii români care au domiciliul în România şi se află temporar în străinătate, eliberarea cărţii de identitate se poate face prin intermediul altei persoane, pe bază de procură specială (disponibilă aici: http://depabd.mai.gov.ro/formulare_de_completat.html), autentificată la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din ţara în care se află solicitantul. În cuprinsul procurii trebuie să se regăsească, în mod obligatoriu, scopul pentru care aceasta a fost eliberată, respectiv depunerea cererii pentru eliberarea actului de identitate şi/sau ridicarea actului de identitate.
• Cetăţenii români aflaţi în străinătate pot depune cererea pentru eliberarea primului act de identitate împreună cu documentele prevăzute de lege la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României din statul respectiv.

Găsiți aici lista documentelor necesare pentru eliberarea actului de identitate  http://depabd.mai.gov.ro/documente_necesare.html

• cererea pentru eliberarea actului de identitate ca urmare a schimbării domiciliului din străinătate în România;
• certificatul de naştere;
• certificatul de căsătorie, în cazul persoanelor căsătorite sau al soţului supravieţuitor;
• certificatul/hotărârea judecătorească de divorţ definitivă/irevocabilă, după caz;
• certificatele de naştere ale copiilor cu vârsta de până la 14 ani, care îşi schimbă domiciliul împreună cu solicitantul actului de identitate;
• extrasul de carte funciară sau documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu, precum şi, după caz, cel cu care se face dovada adresei de reşedinţă; extrasul de carte funciară trebuie să fie obţinut cu cel mult 30 de zile anterior datei depunerii cererii;
• paşaportul românesc valabil sau expirat, cu menţionarea statului de domiciliu, în original şi copia filei conţinând date personale, sau certificatul de cetăţenie română;
• actul de identitate şi/sau paşaportul, eliberat/eliberate de către autorităţile străine;
• documentul cu care face dovada achitării contravalorii actului de identitate.

• cererea pentru eliberarea actului de identitate cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate şi reşedinţa în România;
• paşaportul, aflat în termen de valabilitate, cu menţionarea ţării de domiciliu şi copia filelor conţinând datele personale şi domiciliul;
• certificatul de naştere şi/sau de căsătorie, eliberate/ eliberat de oficiile de stare civilă române;
• certificatul/hotărârea judecătorească de divorţ definitivă/irevocabilă, după caz; dacă cetăţeanul nu poate prezenta certificatul/hotărârea judecătorească de divorţ, dovada statutului civil şi, după caz, a numelui se poate face cu certificatul de naştere sau de căsătorie cu menţiuni pe care solicitantul le are la data depunerii cererii pentru eliberarea actului de identitate; în cazul modificărilor intervenite în străinătate cu privire la datele de stare civilă, solicitantul actului de identitate prezintă certificatul de naştere sau de căsătorie cu menţiunile aplicate care să dovedească statutul civil şi numele pe care solicitantul le are la data depunerii cererii pentru eliberarea actului de identitate;
• extrasul de carte funciară sau documentul cu care se face dovada adresei de reşedinţă din România; extrasul de carte funciară trebuie să fie obţinut cu cel mult 30 de zile anterior datei depunerii cererii;
• două fotografii mărimea ¾ cm, având la bază o bandă albă de 7 mm;
• documentul cu care se face dovada achitării contravalorii cărţii de identitate provizorii.

Contravaloarea cărţii de identitate şi a cărţii de identitate provizorii, aferente cererilor privind eliberarea actelor de identitate soluţionate de către Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, se achită în numerar, la sediul D.E.P.A.B.D. (pe bază de chitanţă).

În conformitate cu prevederile O.G. nr. 84/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare, serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor se organizează la nivelul consiliilor locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, precum şi la nivelul consiliilor judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti.

Contravaloarea cărţii de identitate şi a cărţii de identitate provizorii, aferente cererilor privind eliberarea actelor de identitate soluţionate de către serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor, se achită fie la sediul serviciului pe raza căruia solicitantul are domiciliul sau reşedinţa, fie la structura de taxe şi impozite din cadrul primăriei localităţii la nivelul căreia funcţionează serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor, fie prin altă modalitate stabilită de autoritatea publică locală.

Pentru obţinerea unor informaţii concrete privind modalitatea de achitare a contravalorii actelor de identitate, solicitanţii se pot adresa direct la sediul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor de la locul de domiciliu sau reşedinţă, ori pot accesa site-ul propriu al fiecărui serviciu.

Click aici pentru mai multe detalii

• posedă un document valabil de trecere a frontierei de stat, care este acceptat de statul român;
• posedă viză sau permis de ședere acordate în condițiile prevederilor O.U.G. 194/2002 sau, după caz, poseda orice autorizație care conferă titularului drept de tranzit ori de ședere pe teritoriul României în baza actelor normative ale Uniunii Europene, obligatorii și aplicabile pentru România, dacă prin înțelegeri internaționale nu s-a stabilit altfel;
• prezintă, în condițiile O.U.G. 194/2002, documente care justifică scopul și condițiile șederii lor și care fac dovada existenței unor mijloace corespunzătoare atât pentru întreținere pe perioada șederii, cât și pentru întoarcerea în țara de origine sau pentru tranzitul către alt stat în care există siguranța ca li se va permite intrarea;
• prezinta garanții ca li se va permite intrarea pe teritoriul statului de destinație sau că vor părăsi teritoriul României, în cazul străinilor aflați în tranzit;
• nu sunt incluși în categoria străinilor împotriva cărora s-a instituit măsura interzicerii intrării in România sau care au fost declarați indezirabili;
• pe numele lor nu au fost introduse semnalări în Sistemul de Informații Schengen în scopul nepermiterii intrării;
• nu prezintă un pericol pentru apărarea și siguranța națională, ordinea, sănătatea ori morala publică.

• acordul acestora cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate de către minor,
• datele de identitate ale însoțitorului respectiv,
• indicarea faptului dacă minorul urmează să rămână în statul de destinație, caz în care trebuie menționată persoana căreia urmează a-i fi încredințat minorul, sau dacă urmează să se reîntoarcă împreună cu un însoțitor, ale cărui date de identitate trebuie indicate, în cazul în care acesta este o altă persoană decât cea cu care iese din România.

La înstrăinarea unui vehicul, instituția noastră nu poate înscrie din oficiu datele noului proprietar în Registrul Național de Evidență a Permiselor de Conducere și a Vehiculelor Înmatriculate. Din acest motiv, persoana care înstrăinează trebuie să se adreseze organului fiscal competent (Direcția de Impozite și Taxe Locale/Direcția Venituri Buget Local), în vederea scoaterii vehiculului din evidențele fiscale, precum și pentru notificarea instituției noastre cu privire la înstrăinarea vehiculului în scopul înscrierii de mențiuni în Registrul Național de Evidență a Permiselor de Conducere și a Vehiculelor Înmatriculate.

Aceste mențiuni sunt vizibile pentru autoritățile statului care au competențe privind aplicarea de sancțiuni contravenționale. După maxim 90 de zile de la transmiterea notificării de către organul fiscal, înmatricularea vehiculului se suspendă

Măsura suspendării înmatriculării nu este echivalentă cu radierea din circulație a vehiculului, însă punerea în circulație a unui vehicul a cărui înmatriculare este suspendată, constituie contravenție și se sancționează potrivit legii. D.G.P.C.I. nu poate înscrie mențiunile de înstrăinare la solicitarea fostului proprietar al vehiculului.

De asemenea, instituția noastră nu poate radia din circulație un vehicul ca urmare a faptului că acesta a fost înstrăinat. Totodată, atunci când vehiculul a fost înstrăinat fără a se întocmi un contract, transferul dreptului de proprietate va putea fi constatat numai de instanța de judecată.

Baza legală: art. 11 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice; art. 1 pct. 10 și 11 ale Legii nr. 241/2019 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice; art. 8, 24 și 25 din O.M.A.I. nr. 1501/2006 privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii şi eliberarea autorizației de circulație provizorie sau pentru probe a vehiculelor.

În acestă situație, nu este obligatoriu să solicitați preschimbarea permisului de conducere.

Persoana al cărei permis de conducere a fost anulat se poate prezenta la examen pentru obținerea unui nou permis de conducere, pentru toate categoriile avute anterior, după caz, dacă a intervenit una dintre situațiile următoare:

• au trecut 6 luni de la data executării pedepsei amenzii sau a pedepsei în regim de privare de libertate ori la locul de muncă;
• a trecut un an de la data grațierii pedepsei sau a rămânerii definitive a hotărârii judecătorești prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere;
• a intervenit amnistia;
• interzicerea dreptului de a conduce anumite categorii de vehicule stabilite de instanță prevăzută la art. 66 alin. (1) lit. i) din Codul penal, a expirat sau a fost revocată.

Documentele necesare sunt: act de identitate original, dovada plății contravalorii permisului de conducere 89 lei și permisul vechi original. Permisul se va emite cu valabilitatea celui preschimbat

• cererea solicitantului în care veți indica situația dumneavoastră;
• actul de identitate (în original);
• fișa medicală;
• contravaloarea permisului de conducere, în valoare de 89 lei.

Pierderea, distrugerea sau furtul actului de identitate se declară la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor sau, după caz, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, odată cu ocazia depunerii cererii pentru eliberarea actului de identitate. Actele de identitate declarate pierdute, distruse sau furate sunt nule de drept.

Actul de identitate declarat pierdut sau furat, care a fost ulterior găsit de titular, trebuie predat în termen de 48 de ore la orice serviciu public comunitar de evidență a persoanelor.

Cetățenii români cu vârsta mai mare de 18 ani cu domiciliul în străinătate pot adresa cererea de transcriere în nume propriu, prin împuternicit cu procură specială, primăriei localității pe raza căreia au avut ultimul domiciliu în țară, iar dacă nu au avut domiciliul în România, la Direcția de Stare Civilă din cadrul Direcției Publice de Evidență a Persoanelor și Stare Civilă a Sectorului 1 al municipiului București. Minorii cu vârsta mai mare de 14 ani solicită transcrierea certificatelor de naștere în nume propriu ori prin împuternicit cu procură specială, asistați de unul dintre părinți sau, după caz, de tutore; în cazul în care părinții au domicilii diferite în țară, primăria competentă privind transcrierea certificatului de naștere poate fi oricare din cele două primării pe raza cărora au domiciliul părinții minorului.

În cazul transcrierii certificatului de căsătorie, cererea se adresează primarului unității administrativ-teritoriale de la domiciliul comun al soților, iar dacă soții au (au avut) domicilii diferite în țară – la oricare dintre cele două primării.

În cazul transcrierii certificatului de deces, cererea se adresează primarului unității administrativ-teritoriale a locului de domiciliu al solicitantului sau primarului unității administrativ-teritoriale de la ultimul domiciliu avut în țară al persoanei decedate.

Cetățenii români care nu au avut niciodată domiciliul în România, cu excepția celor care au redobândit sau cărora li s-a acordat cetățenia română în temeiul art.10 și art.11 din Legea cetățeniei române nr.21/1991 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, depun cererea de transcriere a certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă la Direcția de Stare Civilă a Sectorului 1 al municipiului București; cererea se depune personal sau prin împuternicit cu procură specială, autentificată și se soluționează în termen de 60 de zile de la data depunerii.

Cetățenii care au redobândit sau cărora li s-a acordat cetățenia română în temeiul art.10 și art.11 din Legea cetățeniei române nr.21/1991 republicată, cu modificările și completările ulterioare și care nu au avut niciodată domiciliul în România depun cererea de transcrie personal sau prin reprezentanții legali ai acestora, după cum urmează:

1. a) la primăria oricărui sector al municipiului București;
2. b) la primăria oricărui municipiu, reședință de județ.

Persoanele care au redobândit sau cărora li s-a acordat cetățenia română și care au avut domiciliul în România, depun cererea de transcriere a certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă, la Serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor/primăria unității administrativ-teritoriale pe raza căruia/căreia se află:

1. a) ultimul loc de domiciliu avut în țară, înainte de pierderea cetățeniei române;
2. b) adresa imobilului în care a locuit înainte de dobândirea cetățeniei române, înscrisă în documentul eliberat de structura pentru imigrări;
3. c) domiciliul stabilit după redobândirea cetățeniei române în temeiul prevederilor art.10 și art.11 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare; în cazul în care persoanele dețin pașaport în care este menționat domiciliul din străinătate, competența aparține Direcției Publice de Evidenţă a Persoanelor și Stare Civilă a Sectorului 1 al Municipiului București.

Normele generale de apărare împotriva incendiilor aprobate prin Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 163/2007 prevăd la art. 85 alin. (3), că “verificarea, repararea, izolarea termică şi curăţarea periodică a coşurilor de evacuare a fumului sunt obligatorii”, iar la art. 96 lit. a), că, între măsurile de prevenire care se iau înainte de începerea sezonului rece, este şi cea care se referă la controlul instalaţiilor şi al sistemelor de încălzire existente la operatorii economici, instituţiile publice, locuinţele şi gospodăriile populaţiei, cum sunt surse de căldură, conducte, corpuri şi elemente de încălzire, sobe, coşuri şi canale de fum, şi înlăturarea defecţiunilor constatate, asigurându-se funcţionarea la parametrii normaţi.

Standardul SR EN 15287-1 Coşuri de fum. Proiectare, instalare şi punere în funcţiune a coşurilor de fum Partea 1: Coşuri de fum pentru aparate de încălzire neetanşe - recomandă verificarea coșurilor de fum, cel puţin o dată pe an, de către o persoană autorizată. În contextul prevederilor în domeniu, legislaţia vizează şi pârghia sancţionatorie pentru neîndeplinirea obligaţiilor pe acest segment de activitate.

Astfel, art. 1 pct. 2 lit. i) din Hotărârea Guvernului nr. 537/2007 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele de prevenire şi stingere a incendiilor prevede sancţionarea cu amendă de la 500 la 1000 lei a neexecutării verificării, reparării şi curăţării periodice, cel puţin o dată pe an, a coşurilor pentru evacuarea fumului, precum şi nerealizarea elementelor de izolare termică a acestora.

Problemele sau neregulile din domeniul apărării împotriva incendiilor pot fi sesizate instituţiei primarului competentă pentru teritoriul unde se semnalează aspectul respectiv (temei legal art. 14 lit. p) din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor republicată, cu modificările și completările ulterioare) sau inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă competente (temei legal art. 11 lit. v) din H.G. nr. 1492/2004 privind principiile de organizare, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste).