Voi prezenta, în câteva minute, conținutul dezbaterii privind combaterea traficului de droguri din cadrul Consiliului JAI din 25 ianuarie de la Bruxelles.
Faptul că în prima reuniune a Consiliului JAI această temă a figurat pe ordinea de zi, înseamnă că traficul de droguri a devenit o problemă gravă în toate țările UE.
Faptul că reuniunea a fost informală, ca toate primele reuniuni din an și că tema a fost doar pentru dezbatere, nu și decizie, înseamnă că va urma în curând o decizie a Consiliului pe acest subiect, fie cu caracter planificator, fie cu caracter legislativ.
De altfel, un prim semn a fost dat în octombrie anul trecut, când Comisia a publicat o „Foaie de Parcurs” privind combaterea traficului de droguri și a criminalității organizate. Voi explica într-o altă prezentare conținutul acestei foi de parcurs.
Într-adevăr, problema traficului de droguri a devenit mai mult decât îngrijorătoare pentru multe, dacă nu toate țările UE, iar cauzele le voi prezenta în continuare.
1) Intră foarte mari cantități de droguri prin porturile din vestul Europei, prin containere; vorbim de un adevărat flux continuu; comisarul European Johansson spunea că acest flux este precum un râu care se varsă într-o mare prin mai multe guri, care sunt marile porturi din Vestul Europei; de aceea, președinția belgiană a inițiat o platformă de cooperare denumită „Alianța Porturilor”, în care să fie reunite integrat eforturile polițienești, ale administrațiilor portuare și vamale, dar și ale operatorilor privați, în prevenirea și combaterea drogurilor; voi prezenta Ministerului Transporturilor și Ministerului Finanțelor, Autorității Vamale acest tip de platformă, precum și Administrației Portului Constanța această platformă și voi solicita discuții pentru a reuni eforturile noastre, să vedem ce putem face mai mult împreună pentru depistarea containerelor prin care intră droguri.
2) Traficul de droguri este operat de crima organizată, de grupări de bande criminale care operează producția și traficul de droguri ca pe o afacere internațională, integrat, prin cooperare în rețea, instrumentând și obținând din acest trafic zeci de miliarde de euro; doar piața europeană este estimată la aproape 100 miliarde de euro anual.
Aceste rețele lucrează structurat, în rețea, folosesc informație, tehnologie și corupție, șantaj, amenințare și violență, inclusiv violență armată pentru a se infiltra în porturile din vestul Europei. Pentru a combate aceste rețele, trebuie să ne organizăm într-o rețea de forțe care să o combată. Cum spunea Comisarul Johansson, este nevoie de o rețea, pentru a combate o rețea.
3) Traficul de droguri generează în vestul Europei un evantai de infracțiuni, pe lângă traficul în sine, corupție, șantaj, amenințări, răpiri, inclusiv violențe. În 2023 au avut loc în Olanda aproximativ 600 de explozii asociate traficului de droguri. Repet, aproximativ 600 de explozii.
În Suedia, în 2023 au avut loc peste 300 de incidente implicând schimburi de focuri asociate traficului de droguri, în care și-au pierdut viața 53 de persoane. Aceste fenomene și aceste cifre erau de neconceput în UE în urmă cu numai 10 ani. Europa este în ceasul al 12-le privind combaterea traficului de droguri și este crucial să ne mobilizăm acum pentru a reduce drastic acest fenomen și a proteja generațiile viitoare de flagelul drogurilor, violență și decadență socială. Traficul de droguri a devenit la fel de periculos pentru UE precum terorismul. Și trebuie acționat cu aceeași concertare și vigoare contra lui, precum s-a acționat și se acționează contra terorismului.
Deci, acest trei motive, amploarea traficului prin porturile vest europene, operarea lui structurat de rețelele de traficanți și violența generată, impun o reacție concertată și energică a statelor UE și a Comisiei UE.
Ce anume s-a conturat în cadrul JAI?
Turul de masă a arătat un adevărat consens cu privire la următoarele puncte:
- Reacția trebuie să fie urgentă;
- Reacția trebuie să fie concertată, trebuie să ridicăm cooperarea polițienească la un nivel superior;
- Eforturile poliției trebuie concertate cu eforturile autorităților portuare și vamale;
- Trebuie să folosim mai mult tehnologia în depistarea containerelor în care sunt ascunse drogurile;
- Trebuie să combatem corupția din porturi și din vămi în general;
- E nevoie de mai multe investiții în logistica forțelor de poliție;
- Se impune un schimb mai intens de informații și cooperare cu polițiile din America de Sud și Caraibe; deja s-au făcut pași în acest sens prin formarea unei rețele de cooperare numită Comitetul Latino-American pentru Securitate Internă – CLASI. Fac parte Argentina, Bolivia, Chile, Costa Rica, Republica Dominicană, Ecuador, El Salvador, Panama, Mexic, Paraguay, Peru, Uruguay, iar recent s-au alăturat și Honduras și Columbia. (în total 14 state);
- Statele membre trebuie să aplice ,,Foaia de Parcurs privind combaterea traficului de droguri și crima organizată,,;
- E nevoie de eforturi pe partea de prevenție, trebuie mobilizate campanii de informare în rândul tinerelor generații, în școli și în societate în general;
- Combaterea traficului de droguri trebuie să devină o prioritate permanentă în țările membre ale UE.
În intervenția pe care am avut-o în cadrul JAI am expus o serie de considerații, pe care le voi relata pe scurt în continuare.
În primul rând, am subliniat și eu că trebuie să gândim global această luptă, dar trebuie să și acționăm atât global, cât și local. Am reluat ceea ce am mai susținut și la Consiliului JAI de la Logrono, Spania, din vara anului trecut, și anume că nu este suficient să discutăm, trebuie să acționăm concret în fiecare țară.
De aceea, încă de la preluarea mandatului în iunie anul trecut, am cerut Poliției Române să prioritizeze combaterea traficului de droguri și a crimei organizate. Accidentul de la Vama Veche din august anul trecut, provocat de un tânăr consumator de droguri, a confirmat tragic nevoia de a acționa rapid și energic contra traficului de droguri.
Am arătat în cadrul JAI faptul că anul trecut, Poliția Română a inițiat 897 de acțiuni operative de combatere a traficului de droguri și a crimei organizate, în cadrul cărora au fost puse în aplicare peste 3.000 de mandate de percheziție domiciliară.
În urma acestor operațiuni au fost destructurate 59 de grupuri de crimă organizată, reținute 2.404 persoane, 1.268 arestate preventiv, arestate la domiciliu 73 de persoane și trimise în judecată 2.545 de persoane.
Au fost capturate peste 192 de kg de droguri de mare risc și 1007 kg de droguri de risc, peste 3 tone de precursori, 3.040.242 de comprimate și aproximativ 6 tone de masă verde de cannabis. Sunt rezultate importante obținute prin activități complexe ale Poliției și Poliției de Frontieră Române.
Dar știu însă că mai este mult de făcut și voi cere în continuare Poliției Române să acționeze cu toată forța și constant contra traficanților, a marilor dealeri, concentrându-se asupra Portului Constanța.
Pe această linie, a traficului de droguri în Portul Constanța, intensificăm cooperarea internațională.
Am arătat, de asemenea, faptul că am inițiat un program pentru protecția școlilor de traficul de droguri, împreună cu alte ministere, educație, sănătate, muncă, dezvoltare, cultură, pe două direcții, prevenție educativă și ținerea dealerilor de droguri la distanță de școli.
Am informat și asupra faptului, extrem de important, că la nivelul Consiliului Suprem de apărare a Țării a fost format un grup de lucru interinstituțional care să elaboreze un plan de acțiune integrat pentru combaterea drogurilor.
Pentru anul 2024, am securizat un buget de aproape 200 milioane de euro pentru investiții necesare realizării ,,Foii de Parcurs” europene pentru combaterea traficului de droguri și a crimei organizate.
Succesul în lupta contra drogurilor depinde însă și de o mai bună cooperare a sistemului judiciar în ansamblu. Potrivit legii române, infracțiunile grave privind traficul de droguri se investighează sub coordonarea procurorului. Justiția este și trebuie să rămână independentă. Dar trebuie să fie conștientă că flagelul drogurilor este o vulnerabilitate care nu trebuie scăpată de sub control, pentru că provoacă un gen de infracționalitate care poate deveni o amenințare la adresa tuturor segmentelor sociale și profesionale, inclusiv la adresa independenței justiției.
În încheiere, am subliniat faptul că toate statele membre trebuie să consolideze statutul polițiștilor. În lupta cu traficanții de droguri, avem nevoie de polițiști bine plătiți, bine pregătiți profesional și bine echipați.
Repet, lupta cu traficanții de droguri și crima organizată va rămâne o prioritate a Poliției Române în mandatul meu.
