Moderatoare: Gabriela Mihai
Invitat în direct prin telefon: Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne
Gabriela Mihai:
România încă mai poate spera la aderarea la Spațiul Schengen în acest an, în ciuda NU-ului ferm primit de la autoritățile din Viena. Și veștile bune vin chiar de la comisarul european pentru afaceri interne, Ilva Johansson, care spune că până la finalul anului ar putea fi luată totuși o decizie pozitivă pentru aderarea României și a Bulgariei la spațiul de liberă circulație.
Discutăm despre șansele României și ale Bulgariei de aderare cu ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, care se află în legătură directă cu noi. Bună ziua, domnule ministru. Am văzut așadar, ieri au avut loc dezbateri în Consiliul JAI despre aderarea țării noastre la Spațiul Schengen. Care este în cele din urmă concluzia? Există vreo șansă ca până la finalul anului să mai intrăm în spațiul de liberă circulație?
Cătălin Predoiu:
Dacă îmi permiteți, cred că e important să clarificăm exact ce anume se discută în JAI și ce nu se discută, respectiv ce s-a discutat ieri și ce nu s-a discutat. Ieri s-a discutat un raport de evaluare numit Barometru Shengen cu privire la stadiul îndeplinirii criteriilor în ansamblul țărilor membre ale Spațiului Schengen.
Pe de altă parte, s-a discutat și cu privire la modul de îndeplinire a criteriilor de către Bulgaria și România, și în acest context, într-adevăr, toate țările care au luat cuvântul și-au luat cuvântul aproape toate statele membre, inclusiv președinția spaniolă și Comisia, au remarcat faptul că România îndeplinește toate criteriile Schengen, la fel și Bulgaria și că ar fi normal ca acest lucru să se concretizeze într-o decizie. Asta este un tur de masă care s-a făcut la nivelul Consiliului JAI.
De asemenea, și statele care în trecut au avut rezerve au remarcat faptul că, într-adevăr, România performează, dar că mai trebuie făcute lucruri în interiorul JAI cu privire la îmbunătățirea modului în care se aplică aceste criterii de către toate statele membre, Europa fiind sub o presiune migraționistă pe care o cunoaște toată lumea.
Într-adevăr, în acest context s-a făcut declarația pe care o cunoașteți dvs. și ați citat-o, de către comisarul Johansson, care ne sprijină foarte puternic în acest demers.
De asemenea, cred că este important să clarificăm de ce nu s-a pus și nu se putea pune problema unui vot. Ieri în Consiliul JAI nu s-a pus problema în primul rând pentru că formal nu era pe ordinea de zi, iar pe ordinea de zi nu a fost chestiunea votului, întrucât Olanda trebuie să discute în Parlament această chestiune, ca și alte treburi de politică externă.
Noul guvern olandez, conform regulilor constituționale, vine în Parlament și își ia un mandat pe chestiuni majore de politică externă sau politică europeană, spre exemplu extinderea Uniunii Europene, integrarea Republicii Moldova, sprijinul pentru Ucraina, politica din Balcanii de Vest și programul Schengen, respectiv extinderea Spațiului Schengen.
Or această dezbatere din Parlamentul olandez va avea loc în zilele care urmează și atunci era firesc. Nu se poate pune problema pe ordinea de zi a votului cu privire la extinderea Spațiului Schengen, câtă vreme Olanda nu-și putea preciza poziția. Nu cunoaște încă poziția Parlamentului, Guvernul olandez. Aceasta este explicația și nu alta.
Gabriela Mihai:
Domnule ministru, în acest context, putem spera la convocarea unei ședințe extraordinare astfel încât până la finalul acestui an să fie dat un vot?
Cătălin Predoiu:
Cum am declarat și ieri pot să confirm că se fac discuții pe toate canalele diplomatice, principalul canal fiind Ministerul de Interne, cu Comisia Europeană. Și aceste discuții vor continua în perioada următoare.
E tot ce pot să spun în acest moment și cred că este responsabil din partea mea să mă limitez cu privire la aceste comentarii, pentru că orice comentariu în plus în acest moment ar putea dăuna chiar acestor discuții. Formate instituționale și proceduri la îndemâna miniștrilor există la nivelul Comisiei Europene, la nivelul Uniunii Europene.
Există multiple formate de discuție, nu asta e problema. Există multiple proceduri care pot fi accesate. Nu aici avem dificultatea și ceea ce este important este să declanșăm aceste proceduri doar în momentul în care discuțiile o permit.
Gabriela Mihai:
Domnule ministru, am văzut imaginile de ieri de la ședința JAI, o apropiere între dvs. și omologul austriac, însă n-am putut să nu remarcăm declarația făcută de omologul dvs. austriac înainte de începerea acestei ședințe, în care spunea că spațiul de liberă circulație trebuie să devină mai bun înainte de a deveni mai mare. Este acesta un semnal negativ sau în ce cheie să vedem această declarație?
Cătălin Predoiu:
Este un semnal cu privire la faptul că, în paralel cu aceste discuții care au loc cu privire la extindere, trebuie să aibă loc și discuții cu privire la îmbunătățirea modului în care toate statele membre aplică criteriile JAI. Iar acest lucru este de înțeles și nu a fost singura țară, și inclusiv noi, românii, am arătat că noi îndeplinim criteriile, că facem o protecție foarte bună cu privire la migrația ilegală.
Da, e important ca toate statele să performeze, să ne facem, cum spunea comisarul, temele de casă, fiecare în țara noastră. România și le-a făcut. Acest lucru a fost recunoscut la nivelul Consiliului. E o discuție absolut legitimă. Pot să confirm că aceste convorbiri și relațiile bune pe care le am cu ministrul austriac au fost în crescendo după data de 23 august, când m-am întâlnit cu dânsul la Viena. Colaborăm foarte bine, cooperăm.
Avem o discuție rațională, calmă, de argumente, pe posibilități, cu privire la ce putem face în continuare în interesul ambelor țări și acesta e modul corect de a discuta și cred că pe el trebuie să continuăm.
Gabriela Mihai:
O ultimă întrebare, domnule ministru, în opinia dvs. dacă nici anul acesta nu reușim să intrăm în spațiul de liberă circulație se diminuează șansele României de a intra în spațiul Schengen?
Cătălin Predoiu:
Nu vreau să evit întrebarea, dar doresc și încerc întotdeauna să mă limitez la competențele mele și ceea ce am eu de făcut. Obiectivul meu și competențele mele nu sunt acelea de a face speculații, ci de a mă concentra, de a obține un rezultat. Și vă asigur că nu s-a stat deloc pe acest dosar.
Chiar dacă am vorbit mai puțin, fac mai puține declarații, o fac deliberat, pentru că ceea ce îmi propun este să facilitez și să protejez aceste discuții care au loc permanent, nu numai între noi și Austria, ci între noi și toate statele membre, inclusiv Președinția, care ne sprijină foarte mult, Comisia Europeană și pot să vă spun că acest lucru este binevenit din perspectiva partenerilor noștri.
Toată lumea a apreciat că la nivelul Ministerului de Interne tonul discuțiilor este cel potrivit, tonul declarațiilor este cel potrivit și că nu facem speculații sau ne hazardăm în tot felul de ipoteze de lucru doar de dragul discuțiilor.
Important este să rămânem echilibrați, să rămânem constructivi, să ne valorificăm argumentele, să explicăm cu calm, să revenim și să revenim mereu cu aceste explicații și să căutăm posibilități de rezolvare a oricărui subiect pe care îl avem pe ordinea de zi. Și asta e conduita pe care am avut-o în JAI și o s-o am în continuare și inclusiv în spațiul public.
Deci am să declin întrebarea noastră de a face speculații, însă am să subliniez faptul că în continuare rămân concentrat pe aceste discuții cu omologul meu austriac, cu ceilalți colegi. Sunt în legătură cu toți factorii decizionali politici, administrativ, aici, în România, de la Președinție, până la primul ministru, trecând prin Ministerul de Externe, că lucrez coordonat și că nu fac nimic la întâmplare.
Vom vedea ce rezultate vor fi la finalul anului. Deocamdată nu vreau să speculez în niciun fel.
