Intervenţia ministrului Traian Igaş la Consiliul JAI

Miniştrii de interne şi de justiţie din statele membre UE au luat în discuţie joi, 22 septembrie 2011, proiectul Deciziei Consiliului UE privind aplicarea integrală a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în Republica Bulgaria şi în România.În intervenţia sa, domnul Traian Igaş, ministrul Administraţiei şi Internelor, a arătat că acest obiectiv este o aspiraţie firească a cetăţenilor României şi cel mai important obiectiv de politică externă a administraţiei ţării noastre, după aderarea la Uniunea Europeană.De asemenea, domnia sa a mai amintit că România a efectuat investiţii semnificative pentru securizarea frontierelor, modernizarea facilităţilor aero-portuare şi a consulatelor, atât din bugetul de stat cât şi din fonduri europene.Nu în ultimul rând, s-a subliniat faptul că aderarea României la Spaţiul Schengen este o obligaţie derivată din Tratatul de Aderare a României la UE şi acceptată ca atare de toate statele membre cu ocazia ratificării acestui document. În final, s-a făcut apel la necesitatea găsirii unei soluţii de compromis, care să răspundă aşteptărilor milioanelor de cetăţeni români şi bulgari.În intervenţiile care au urmat, reprezentanţii tuturor statelor membre, ai preşedinţiei UE şi ai Comisiei Europene, au recunoscut faptul că România şi Bulgaria îndeplinesc toate cerinţele acquis-ului Schengen şi că au trecut cu succes toate etapele procesului de evaluare.Olanda şi Finlanda au fost singurele state care s-au exprimat împotriva aderării României la Spaţiul Schengen. Preşedinţia poloneză a luat act de poziţiile statelor membre şi a decis să întrerupă discuţiile în vederea găsirii unei soluţii. Discuţiile pe marginea proiectului de Decizie vor continua în cursul acestei zile. * * * În continuare, redăm alocuţiunea ministrului Administraţiei şi Internelor, Constantin Traian Igaş, la Consiliul J.A.I.”Aş dori să mulţumesc ministrului Miller pentru introducerea făcută şi în general, pentru eforturile extraordinare întreprinse în ultima perioadă în vederea găsirii unei soluţii la această importantă chestiune europeană. După 4 ani de la depunerea, de către România, a Declaraţiei de pregătire privind aderarea la spaţiul Schengen, am ajuns astăzi în momentul pe care l-am aşteptat şi pentru care am lucrat în toată această perioadă- discutarea şi aprobarea Deciziei privind aplicarea integrală a prevederilor acquis-ului Schengen în Bulgaria şi Romania.Nu am să reiau acum, în detaliu, toate acţiunile întreprinse de România în vederea aderării la spaţiul Schengen. Este un obiectiv pentru care au fost angajate resurse umane şi financiare fără precedent, cu atât mai importante cu cât ele au fost luate într-o perioadă extrem de dificilă din punct de vedere economic.România a efectuat investiţii semnificative, de ordinul miliardelor de Euro, pentru securizarea frontierelor, modernizarea facilităţilor aero-portuare şi a consulatelor, atât din bugetul de stat cât şi din fonduri europene.Cu toate acestea, am fost conştienţi că toate eforturile noastre au fost îndreptate spre creşterea gradului de securitate la frontierele externe ale Uniunii Europene, dintr-un sentiment al responsabilităţii nu doar pentru cetăţenii României ci pentru toţi cetăţenii europeni.Aşa cum s-a precizat în Concluziile Consiliului din 9 iunie, România şi Bulgaria au îndeplinit, în totalitate, criteriile acquis-ului Schengen şi au atins un nivel foarte înalt de pregătire pentru aderarea la spaţiul Schengen.Mai mult decât atât, lucrăm deja în logica unui stat membru Schengen şi participăm activ la toate activităţile întreprinse în vederea asigurării securităţii spaţiului de libertate, securitate şi justiţie.Suntem pregătiţi şi gata să ne asumăm responsabilitatea de stat membru Schengen. Avem o majoritate a statelor membre care ne susţin şi doresc să le mulţumesc pentru aceasta. Stimaţi colegi,Aderarea României la spaţiul Schengen este o obligaţie derivată din Tratatul de Aderare al României la UE, obiectiv acceptat ca atare de toate statele membre cu ocazia ratificării acestui document. Cadrul juridic de aderare la spaţiul Schengen conţine reguli foarte clare, asumate în totalitate de România la momentul începerii procesului de pregătire a aderării.Întotdeauna am privit aderarea la spaţiul Schengen ca pe un parteneriat între egali. România şi-a îndeplinit toate responsabilităţile asumate şi în mod firesc şi pornind de la premisa unei cooperări loiale între toate statele membre, avem aceleaşi aşteptări şi de la partenerii noştri.Am acceptat la Consiliul JAI din iunie să lăsăm un timp de reflecţie până la acest Consiliu, sperând că vom putea ajunge la o soluţie constructivă, în spiritul înţelegerii politice pe care liderii noştri au avut-o în cadrul Consiliului European din iunie. Îmi exprim convingerea că discuţiile de astăzi pe marginea proiectului de Decizie vor fi productive, deschise şi constructive. În opinia noastră, textul propus de preşedinţia poloneză constituie o bază potrivită pentru adoptarea unei decizii pozitive, care să răspundă aşteptărilor milioanelor de cetăţeni români şi bulgari.Vreau să mulţumesc miniştrilor german şi francez pentru deschiderea de a lucra şi susţine formula de compromis a Preşedinţiei polone.Am acceptat propunerea de aplicare etapizată, a acquis-ului Schengen în privinţa frontierelor aeriene şi maritime în octombrie 2011 şi ulterior cu frontierele terestre, pentru a respecta şi răspunde sensibilităţilor unor state membre critice faţă de extinderea Schengen.Înţelegem complexitatea contextului european actual şi doresc să vă asigur că vom sprijini activ toate iniţiativele care vor conduce la întărirea securităţii spaţiului de libertate, securitate şi justiţie şi implicit a cetăţenilor europeni.Nu cred că principiile care stau la baza Uniunii Europene şi creării spaţiului de libertate, securitate şi justiţie trebuie lăsate să fie umbrite de anumite sensibilităţi interne. Fundamentul unei decizii obiective şi corecte privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen trebuie să rămână îndeplinirea criteriilor din acquis-ul Schengen. Considerăm inacceptabilă crearea unui precedent nefericit, în care anumite state impun condiţionări şi criterii suplimentare subiective, care anulează valoarea unor angajamente politice asumate. Motivaţiile de politică internă nu ar trebui aduse la Bruxelles. Aici suntem pentru a găsi soluţii de compromis”.