Moderatori: Anca Orheian, Cristi Citre
Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne, via Skype
Anca Orheian: Stăm, doamnelor și domnilor, la coada Schengen, dar nu știm exact când ajungem acolo. Mai clar, Austria ne-a impus câteva condiții suplimentare ca să ne uităm în sus și să vedem Schengen.
Cristi Citre: Pentru că la granițe vom vedea tot cozi uriașe. Frontierele terestre ne rămân și nouă și bulgarilor în afara spațiului european de liberă circulație. Ministrul român de Interne a stat față în față cu cel care ne-a spus „Nein” vreme de un an de zile. Domnul Cătălin Predoiu, în direct acum cu noi. Bună ziua!
Cătălin Predoiu: Bună ziua și mulțumesc pentru invitație!
Cristi Citre: Mulțumim pentru prezență, domnule ministru. Ați stat față în față ieri și alaltăieri cu omologul austriac. Prima întâlnire, ca să spunem așa, după ce a apărut această veste anunțată chiar de ministrul austriac de Interne, că Austria este gata să renunțe, parțial, ce-i drept, și cu condiții, la veto-ul privind România și Bulgaria. Spuneți-ne, referitor la cele trei condiții pe care le-a anunțat Gerhard Karner rămân în vigoare, ce înseamnă ele și ce ați discutat, până la urmă cu omologul austriac?
Cătălin Predoiu: A fost a doua întâlnire, prima avusese loc cu o seară înainte. Am avut o lungă discuție bilaterală, atât cu colegul austriac, cât și cu colegul bulgar. Aș dori să subliniez și să demonstrez în primul rând faptul că nu sunt condiții. Sunt mențiuni cu privire la o serie de măsuri adiacente, așa sunt numite, cuprinse în acest document de poziție al Austriei, care vizează proceduri deja în vigoare și care se aplică de către România și de către alte state membre.
Nu este vorba aici de a transfera migranți din Austria în România, ci pur și simplu de a retrimite acele persoane care au intrat în România, în prealabil, au fost înregistrate în sistemele Schengen în România, SIS, Sistemul SIS, Sistemul de Informații Schengen și Eurodac, un alt sistem care se folosește în Schengen pentru înregistrarea migranților, și care, ulterior, au migrat ilegal în Austria, deci care au penetrat frontiera noastră și au trecut mai departe. Doar aceia sunt returnați. Această procedură este în curs și anul acesta a fost vorba de 120 de persoane, ca să ne facem o idee despre ce este vorba în realitate în teren. Deci nu e vorba de a transfera în România grupuri mari de cetățeni care sunt în Austria și sunt transferați în România, pentru că așa convenim noi.
Am auzit recent chiar și un europarlamentar român spunând că e vorba de persoane care sunt trimise aici în România, ca să nu mai suporte statul austriac serviciile sociale. Nimic adevărat în povestea asta. Repet, este vorba de o procedură în cadrul codului Schengen, aplicabilă în acest moment, în vigoare, potrivit Acordului Dublin și vizează cetățeni care au intrat mai întâi în România și ulterior au migrat ilegal în Austria. Potrivit regulilor, sunt returnați. Cum se poate întâmpla și invers, să fie cetățeni care intră în Austria pentru prima dată în Uniunea Europeană, sunt înregistrați acolo în sistemele Schengen și ulterior migrează ilegal în România. Dacă noi îi depistăm aici, evident, pe Acordul Dublin, se reîntorc în Austria sau în orice alt stat care a fost mai întâi accesat de acești cetățeni.
Anca Orheian: Domnule ministru, iertați-mă că vă întrerup, dar mă gândesc eu așa, slabe șanse să fie unii care să meargă prima dată Austria și după aia să își dorească să vină la noi în România. Acum, din păcate pentru noi, trebuie să recunoaștem, dar știți ce vedem noi, domnule ministru? Vedem că Austria a avut o foarte mare problemă cu migranții și a spus-o în nenumărate rânduri că nu sunt de acord să-i accepte și vedem, pe de altă parte, o declarație a omologului dumneavoastră care spunea, haideți să-i trimitem cu autobuzul, cu trenul, cu orice, să-i trimitem acolo și în acest context, desigur că eu cred că fiecare dintre noi ne gândim, dacă e vorba doar de Acordul de la Dublin, cu siguranță știam dinainte. Nu se pune problema să nu acceptăm.
Cătălin Predoiu: Eu vreau să vă spun, cu toată responsabilitatea funcției pe care o ocup, că e vorba de Acordul Dublin, nimic altceva în plus, deci nu e o condiție în plus. Celelalte două măsuri adiacente vizează întărirea controlului la frontieră, cu sprijin al ofițerilor FRONTEX, inclusiv ofițeri austrieci în cadrul FRONTEX. Nimic mai pozitiv pentru orice stat membru care beneficiază de acest sprijin din partea FRONTEX. De altfel, întărirea FRONTEX este un obiectiv central al Consiliului JAI în toate statele membre ale Uniunii Europene, e o problemă ridicată de multe state, să întărim FRONTEX, care e Agenția Europeană de Protecție a Frontierelor. Deci nici aici nimic în neregulă.
A treia chestiune este legată de majorarea fondurilor europene alocate pentru protecția frontierelor, iară o chestiune care avantajează toate statele membre și România, inclusiv. Deci ca să lămurim povestea cu așa-zisele condiții care, de fapt, nu sunt condiții.
Cristi Citre: Bun, deci nu sunt condiții. Sunt lucruri care oricum se întâmplau și se întâmplă, indiferent de ceea ce spune Austria…
Cătălin Predoiu: M-ați întrebat ce s-a mai discutat ieri. S-au discutat acele chestiuni tehnice precum și programul în continuare de negocieri, la ele au participat și delegația bulgară în frunte cu ministrul bulgar care a negociat, a discutat și a rămas să rămânem în contact în zilele următoare pentru a concretiza aceste discuții.
Cristi Citre: Ce voiam să vă întreb domnule ministru, avem o perspectivă clară sau se întrevede o perspectivă clară ca decizia să intrăm în Air Schengen, să fie luată anul acesta până la finalul lui 2023 şi eventual să intre în vigoare din martie 2024? Și a doua întrebare ar fi când se întrevede o decizie privind frontierele terestre pentru că asta este cel mai important şi asta ne interesează cel mai mult.
Cătălin Predoiu: În primul rând, ştiţi că noi discutăm toate frontierele deci discuțiile vizează toate frontierele şi nu numai una dintre ele. Discuțiile sunt constructive chiar dacă sunt dificile, confirm că sunt dificile, au fost dificile. Au fost pe parcursul acestor luni discuții dificile adică nu au început după declaraţia ministrului austriac, aş putea spune că este exact invers. Declaraţia ministrului austriac este o consecinţă a discuţiilor care au fost purtate intens între cele două ministere în lunile anterioare şi noi aveam deja semnale privind flexibilizarea ministerului de interne austriac încă de acum trei, patru săptămâni dar oficial nu aveam nimic confirmat. Dar mai departe, eu pot să vă spun că discuţiile au loc în contextul în care cu toţii ne dorim, o decizie luată în acest an, în luna decembrie.
Anca Orheian: De calendar, per total, da? Deci avem tot calendarul? Practic, asta cred că ne interesează cel mai mult.
Cătălin Predoiu: Nu mă introduc deocamdată în aceste detalii tehnice, ele sunt în continuare subiectul negocierilor, discuţiilor.
Cristi Citre: Dar ca să înţelegem bine şi spuneţi-ne dacă am înţeles bine, este posibil ca decizia de la finalul acestui an, dacă ea va fi, să cuprindă inclusiv granițele terestre? Există această posibilitate?
Cătălin Predoiu: Deocamdată nu vreau să anticipez, eu tot ce vreau să spun este că discutam la pachet totul într-o perspectivă imediată, într-o perspectivă mai îndepărtată, dar totul. Şi nu pot să anticipez în acest moment niciun fel de rezultat pentru că sunt în curs aceste poziţii. Fiecare s-a întors la el acasă, validează aceste discuţii care au fost la etajele de decizie politico-administrative necesare, ne reîntâlnim şi ne reauzim în zilele următoare prin sistem online sau poate ne întâlnim chiar direct din nou. Este un proces care e permanent în dinamică.
Anca Orheian: Dar îl consideăam un eşec dacă nu reuşim şi cu granitele terestre? Pentru ca iniţial a apărut aşa, ca o anomalie.
Cătălin Predoiu: Eşecul, după părerea mea, ar fi să nu schimbăm cu nimic situaţia din teren. Noi am plecat de la poziţia din vară, în care orice discuţie era refuzată, de acolo am plecat. Suntem într-o cu totul altă conjunctură.
Anca Orheian: Doar că la noi ştiţi, cu siguranţă, pentru că asta negociaţi, granițele terestre sunt cele care ne interesează cel mai mult şi ştiu că a fost făcută decuplarea asta de la început, nu de Bulgaria ce-i drept, ci decuplarea de aerian şi terestru şi întotdeauna terestru era puţin mai târziu dar iniţial vorbeam de trei, şase luni, acum nu am văzut un termen şi asta ne-a făcut să ne întrebăm, oare o să fie peste un an?
Cătălin Predoiu: Doamnă, cred că trebuie să spun încă o dată, noi am plecat de la poziţia în care subiectul nu era de discutat, era un subiect închis, de acolo am plecat în urmă cu câteva luni de zile. În al doilea rând…
Anca Orheian: Aşa e, dar noi la asta am sperat din decembrie, de anul trecut ca o să evoluăm.
Cătălin Predoiu: Noi am plecat de la poziția în care subiectul nu era de discutat, era un subiect închis. De acolo am plecat în urmă cu câteva luni de zile.
Anca Orheian: Aşa este, dar noi la asta am sperat din decembrie anul trecut, că o să evoluăm.
Cătălin Predoiu: În al doilea rând ne interesează, după părerea mea, toate frontierele. În al treilea rând, nu trebuie scăpat din vedere și faptul că ceea ce e mai important este să fii cumva în interiorul Schengen în acest sistem de unde poți discuta toate celelalte aspecte, cu totul și cu totul altă poziție și altă conjunctură, dar acestea sunt chestiuni, repet, care sunt în continuare în analiză sunt în dezbatere, în negocieri, în discuții, puteți să le spuneți cum doriți, dar sunt încă neconcretizate, nestabilite.
În acest dialog există și Comisia Europeană, există și Președinția și celelalte state membre.
De asemenea, aș vrea să vă mai spun că nu sunt fără precedent aceste situații și aceste discuții.
În trecut aproape de fiecare dată când un stat membru a accesat Schengen au fost astfel de dificultăți, să le spunem. Pot să spun chiar și Austria când a accesat spațiul Schengen la orizontul anilor `97 – `98 a avut discuții similare cu Germania.
Grecia, de asemenea, a așteptat o perioadă de timp până când s-au lămurit toate aspectele tehnice și politice la momentul intrării.
Elveția, de asemenea, care e membră a spațiului Schengen, a avut o decizie cu două date de aderare a frontierelor, pentru că încă avea o problemă pe o anumită frontieră cu Sistemul de informații Schengen și a trebuit să se mai facă misiuni de evaluare când sunt îndeplinite condițiile.
Anca Orheian: Da, asta așa e, domnule ministru, noi știm și aveți dreptate, doar că noi avem îndeplinite condițiile de atâția ani încât noi parcă am fi trecut prin absolut toate procedurile astea, încă un an de pauză după Austria.
Cătălin Predoiu: Haideţi să vorbim şi de acestea, sunt criteriile Schengen, nu sunt condiţii şi s-a dezbătut ani de zile cum spuneți dumneavoastră plecând de la următoarea premisă îndeplinind criteriile Schengen automat trebuie să intrăm în Schengen.
Anca Orheian: De ce nu suntem acolo? Da?
Cătălin Predoiu: Bun, acesta, automat, poate fi văzut din două puncte de vedere: automat din punct de vedere, dacă vreți moral, dacă ai îndeplinit criteriile normal este să fii parte a sistemului Schengen și este și logic să fie așa, dar poate fi privit și din punct de vedere juridic al tratatelor.
Eu m-am uitat foarte atent în Tratat să știți și Tratatul spune așa: se va aplica Aquis-ul Comunitar Schengen cu privire la controalele la frontiere, după ce sunt îndeplinite criteriile tehnice, deci nu este nici un automat acolo.
În alte cuvinte, textul lasă la dispoziția statelor membre latitudinea de a decide politic cu privire la momentul aderării unui stat terț.
De acolo trebuie plecat ca să înțelegem mai bine dosarul Schengen, iar moral avem această, cum să spun, îndreptățire. Că spațiul Schengen ar fi mai puternic cu România înăuntru sigur acestea sunt lucruri pe care le cunoaștem s-au spus și le recunosc chiar și statele membre Schengen, inclusiv Austria, care nu mai are niciun fel de reproș la adresa României…
Cristian Citre: Urmărim, domnule ministru…
Cătălin Predoiu: Ci pune doar problema unor disfuncționalități ale spațiului Schengen, noi avem alte opinii, alte chestiuni.
Cristian Citre: Urmărim, aceste discuții şi negocieri pe care le veți avea cu partea austriacă…
Cătălin Predoiu: Iar în final este o decizie politică şi de aceea după părerea mea este majoră schimbarea de poziţie a Austriei pentru că ea traduce, exprimă o schimbare de politică la nivelul ministerului de interne, la nivelul cancelarului probabil și altfel nu cred că s-ar fi făcut această schimbare fără acordul cancelarului. Și este un bun început, o platformă ca să lărgim acest cap de pod.
Anca Orheian: Așa e și ne ridică o barieră. Mulțumim foarte mult, domnule ministru.
Cătălin Predoiu: Mulțumesc!
