Moderator: Bogdan Chireac
Invitat in studio: Cătălin Predoiu, Viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne
Bogdan Chireac: Bună ziua, stimați telespectatori DC News TV, stimați cititori DC News! O emisiune eveniment astăzi, în studioul nostru, ministrul de Interne al României, domnul Cătălin Predoiu. Vă mulțumim, domnule ministru!
Cătălin Predoiu: Vă mulțumesc și eu! Sunt onorat pentru invitație.
Bogdan Chireac: Onoarea e de partea noastră!
Vă reamintesc, o carieră extraordinară. Pe scurt, în acest moment este cel care, în calitatea sa de ministru al Justiției – înainte să vină la Interne anul acesta, a fost la Justiție -, a ridicat MCV-ul impus României în 2007, după 16 ani. Vă dați seama, a fost o realizare marcantă până la urmă a Guvernului României din ultimii ani.
Domnule ministru, sunteți profund implicat și jucați un rol fundamental în încercările României de a intra în spațiul Schengen, după eșecul de anul trecut, eșec răsunător, din nefericire. Urmărim cu sufletul la gură, ce se întâmplă la Bruxelles. Nu știu de ce nu sunteți la Bruxelles alături de președinte. Probabil că sunt alte comandamente și calcule politice. E o declarație a președintelui Klaus Iohannis, care a făcut valuri în acest moment, a spus că negociază cu doamna Ursula von der Leyen, cu cancelarul Austriei și premierul Bulgariei, fiecare însoțit de șerpașii săi. Șerpași, după mintea mea, era cărătorul de bagaje pentru alpiniștii care încercau să cucerească Himalaya. Așa suntem noi pentru domnia sa, niște șerpași?
Cătălin Predoiu: Nu mă așteptam să începeți cu întrebarea asta. Despre ce este vorba? Tradițional, diplomația, până acum să zicem 10-20 de ani, se făcea pe canalele rigide, centrala MAE, ministerelor de afaceri externe. Toate țările, oficii diplomatice, ambasade, consulate, etc. În timpul globalizării, dinamica afacerilor internaționale s-a accelerat fără precedent. Ceea ce nouă ni se pare la ordinea zilei astăzi, deschizând televizorul, vedem o pleiadă de știri, de evenimente, de negocieri, de acorduri, care se încheie, se rup, se negociază. La vremea respectivă părea un lucru nou, odată plecată această globalizare, răspândită în toată lumea.
Și modul ăsta clasic de a face diplomație nu mai ținea pasul, adică viața o lua mereu înainte și diplomația rămânea în urmă și atunci practica a impus crearea unor diplomați care nu aveau un post fix la ambasada cutare sau ambasada cutare sau în centrală, nu aveau o structură neapărat în subordine, ci lucrau cu structurile existente și care călătoreau foarte rapid dintr-un loc în altul, însoțind lideri politici de prim rang sau, pe baza mandatelor primite, singuri, între ambasade, între ministere, dintr-o țară în alta, cu mandate foarte specifice, pe un anumit tip de acord, pe un anumit tip de proiect, pe un anumit tip de conflict.
A fost asociat acest termen, este un argou internațional. În limba engleză, termenul de sherpa, diplomat sherpa, făcându-se o paralelă cu alpiniștii care atacă și încearcă să cucerească cele mai înalte vârfuri din Himalaya și care sunt ajutați de foarte mulți oameni…
Bogdan Chireac: Nepalezi!
Cătălin Predoiu: … care se cheamă sherpa și fără de care nu pot ajunge acolo, pentru că nu poți să te duci doar tu pe vârful muntelui, cu un toiag și ai ajuns acolo. Ai nevoie de aprovizionări, de resurse, de logistică, de medicamente, de tot felul de lucruri. Nu poți nici să le cari singur, că se întind pe zeci de metri convoaiele cu astfel de aprovizionari, dintr-o tabără în alta. Alpinistul când ajunge acolo… Ați văzut vreun documentar despre alpiniști?
Bogdan Chireac: Da!
Cătălin Predoiu: Sunt senzaționale! Ați văzut că ajung în vârf, după ce lasă în urmă o bază după alta, și, când ajung în vârf, niciodată nu se știe cine va ataca vârful. Asta este extraordinar de frumos și de generos, dacă tot ați deschis paranteza cu sherpa. Urcă 3-4 alpiniști, nimeni nu știe cine va ataca vârful, pentru că nimeni nu știe cine va fi apt să atace vârful în seara de dinaintea ascensiunii finale. Unul poate e rănit, altul poate e obosit, altul poate a răcit, ei sunt acolo, toți, sus. Când pleacă de jos, nu se știe cine… E o echipă. Termenul de echipă e cheia aici.
Bun, deci luați termenul sherpa în sensul lui corect de echipier, de om care ajută la încheierea negocierilor, este un termen important. Și eu zic că atunci când președintele s-a referit la el, nu s-a referit într-o cheie peiorativă, ci dimpotrivă, în cheia corectă în argoul internațional, de oameni care participă la negocieri.
Bogdan Chireac: Ce cunoaștere profundă, diplomatică are președintele Iohannis, m-ați…
Cătălin Predoiu: E un termen folosit, sherpa…
Bogdan Chireac: … în diplomația internațională.
Cătălin Predoiu: Da! Sunt diplomați sherpa. Am explicat ce înseamnă.
Bogdan Chireac: Da, ați explicat ce înseamnă.
Cătălin Predoiu: Aș vrea totuși să fac două precizări că iar, ca de obicei, ați vorbit prea frumos. MCV s-a ridicat în timpul mandatului meu, nu l-am ridicat de unul singur. În primul rând, sunt dator unei echipe de la Ministerul Justiției.
Bogdan Chireac: E de la sine înțeles, da!
Cătălin Predoiu: Câțiva oameni acolo, 10-15 oameni, care au muncit cu toții la treaba asta.
Bogdan Chireac: Mulți miniștri ai Justiției înaintea dumneavoastră n-au reușit…
Cătălin Predoiu: … plus factorul politic.
Bogdan Chireac: Mulți miniștri ai Justiției, mulți președinți înaintea dumneavoastră, n-au reușit. Noi trebuia să intrăm, să ridicăm MCV-ul ăasta de…
Cătălin Predoiu: E și problemă de context, poate și de perseverență. Am avut și șansa unor mandate care s-au succedat. Am încercat să-mi fac datoria de fiecare dată, dar e meritul multor oameni. Poate că ăsta e cel mai important rol al unui ministru, să convingi oamenii, începând de la ușa ta, până în cel mai îndepărtat colț al ministerului, să lucreze într-o viziune, pentru un scop, să lase deoparte necazuri, greutăți.
Bogdan Chireac: Acesta este cel mai important rol și al unui președinte, și al unui prim-ministru, și al unui ministru.
Cătălin Predoiu: Al oricărui lider!
Bogdan Chireac: Al oricărui lider, că e președinte de consiliu județean sau…
Cătălin Predoiu: De-aia e important sportul! Eu am învățat asta în sport! Am făcut sport de mic, părinții m-au dat la sport. Pe lângă școală, m-au dat și la sport și au avut grijă să fac sport și am învățat, pe terenul de sport, ce important e un lider.
Bogdan Chireac: Poate înțelegem de ce universitățile britanice au foarte mult sport in curriculă, mă gândesc.
Cătălin Predoiu: Exact! Nu e vorba doar de sănătatea fizică și mentală, ci e vorba și de o sănătate morală, care acolo se clădește. După părerea mea, sportul e viață concentrată! Nu există nimic în viață să nu fi întâlnit eu, în sport, în copilăria și adolescența mea. Nu e nimic care să nu fi întâlnit acolo, să nu fi învățat acolo. Muncă, sacrificiu, dezamăgiri, succese, echipă, ajutor, arbitru nedrept, câteodată, nedreptăți, pe toate le vezi în sport, de aia e sportul atat de frumos. Aprecierea publicului sau critica lui.
Bogdan Chireac: Da, și presa de înaltă performanță, cum suntem noi. Tot așa, suntem o muncă de echipă, suntem vârful aisbergului, dar în rest, baza e acolo.
Cătălin Predoiu: Și nu se văd. Noi suntem aici, dar sunt atâția oameni care muncesc ca noi să putem sta de vorbă aici.
Bogdan Chireac: Deci n-a vrut să ne jignească domnul Iohannis, să ne facă șerpași? Că am zis că termenul va face carieră, cum au făcut golani, al domnului Ion Iliescu.
Cătălin Predoiu: Nu, e un termen care nu se folosește în argou. Unii spun șerpa, alți spun șerpași. Șerpa e termenul englez, șerpași e termenul adaptat limbajului nostru.
Bogdan Chireac: Spuneți-ne, deci, de două săptămâni avem această informație, s-a flexibilizat poziția Austriei. Știm, foarte mult și presa a apreciat munca pe care ați depus-o cu echipa dumneavoastră, cu întâlnirile de la Viena care au determinat Austria să flexibilizeze, să-și înmoaie punctul de vedere, care era nu, nein României și Bulgariei. Spuneți-mi cum s-au desfășurat aceste lucruri. Ce ne puteți, destăinui fără să încălcați commitment-urile pe care le aveți, fiindcă înțeleg că majoritatea întâlnirilor au fost strict confidențiale, cu acordul statului român, premierului, președintelui sau cine v-a dat dumneavoastră acordul, oricum ați fost reprezentantul oficial al statului Român, dar în întâlniri confidențiale în Austria.
Cătălin Predoiu: N-am făcut, în nicio zi din mandatul meu, ceva în afara regulilor, ca să spun așa. Adică nici în vacanță nu m-am dus uneori.
Bogdan Chireac: Adică nu erați in vacanță când ați negociat.
Cătălin Predoiu: Am adoptat uneori strategii atipice, asimetrice. Poate că asta m-a ajutat și în MCV, anul trecut. Dar n-am fost nicăieri fără să am împuternicirile și autorizările necesare, fără să fac informările necesare, pentru că fac o întâlnire sau alta. Sigur, trebuie să fim prudenți cu acest subiect, pentru că la ora la care vorbim sunt încă discuții, negocieri în curs la Bruxelles și sunt foarte importante, plecând de la ceea ce s-a ajuns în Slovenia acum câteva zile, între miniștrii de interne, între cei 3 miniștri de interne, ca discuție și apoi răspunsul părții austriece.
Bogdan Chireac: Explicați, totuși, pentru publicul nostru care n-a umărit. Ați avut forumul Salzburg, care s-a desfășurat la Liubliana, în Slovenia.
Cătălin Predoiu: Forumul Salzburg este un format care reunește miniștrii de interne din Europa Centrală și de Est, Balcani, Sud-Est și dezbate problemele în general, care se dezbat la nivelul JAI, Consiliului JAI, nu neapărat, dar în general specifice regiunii, cu particularizări, declinări specifice regiunii care se discută și la nivel european. Și are loc o dată pe an, prin rotație, și anul acesta a avut loc în Slovenia. Poate părea ciudat că formul Salzburg a avut loc la Liubliana, mai precis lângă Liubliana, la Brdo, locație extrem de frumoasă, care a aparținut cândva Regelui Alexandru, Karagheorghevici, ulterior, Tito a avut o reședință acolo, e un loc foarte interesant.
E un loc aparte, care e propice pentru astfel de discuții și în format informal, ca să spun așa. Au avut loc acolo discuții informale, cu o seară înainte de forum, în marginea unei reuniuni festive, unei cine festive, care prilejuieste și schimburi de vederi mai decorsetate de pozițiile oficiale, sigur sub rezerva că ele vor fi ulterior autorizate și așa mai departe. E un loc în care oamenii pot aborda și un limbaj mai eliberat de canoanele diplomatice, ca sa ajute în negocierile formale. Și ulterior a fost o discuție, o trilaterală România, Austria, Bulgaria în care am luat act de poziția austriacă, am discutat o serie de aspecte adiacente și am așteptat un răspuns de la primele declarații de presă. Pe baza acestei poziții austriece, venite în urma negocierilor de la Liubliana, de la Brdo, din Slovenia, se discută acum la Bruxelles.
Bogdan Chireac: Deci ce ați discutat la forumul Salzbourg, e baza pentru…
Cătălin Predoiu: Deci noi am luat-o, cum ați spus dumneavoastră, de la zero. În urmă cu 4 luni de zile, 5 luni, eram în punctul în care Austria spunea nu există acest subiect pentru noi. Și am ajuns într-un punct, avem ceva pe masă. E mult, e puțin, nu știu, dar avem clar o altă poziție a Austriei, de la nu categoric, la da, haideți să discutăm, să vedem în ce condiții și în ce fel și cum și așa mai departe. Deci e ceva în plus, e o schimbare politică majoră, e un shift, dacă vreți. O schimbare, iertați-mi termenul, nu vreau să greșesc, să păcătuiesc prin exces de termeni englezești.
Acum, pe baza acestei schimbări, pe baza acestei poziții, se discută la un nivel superior ministerelor de Interne și să vedem la ce rezultat se va ajunge. Cum am ajuns aici în lunile anterioare, fără să exclud, să includ chiar eforturi care s-au făcut și pe alte culoare, Ministerul de Externe, Președinție, fără îndoială, prim-ministru. Deci, hai să spunem, fiecare a avut o porțiune de front. Eu mi-am luat porțiunea mea de front și am încercat pe ea să ajung la un rezultat cu ministrul omolog. Și am considerat că primul lucru pe care trebuie să-l facem este să ieșim dintr-o paradigmă autoblocantă, dacă vreți, în care ministrul român vine și cere și spune: Da, domnule, știți, noi am deplin criteriile, trebuie să intrăm! Ministrul austriac spune: Da, în regulă, dar uitați, ati avut probleme cu migrația, ați mai rezolvat din ea, dar am probleme cu Spațiul Schengen, în general, nu-s de acord cu extindere. Opinia publică se polarizează, blamează Austria, Austria blamează poate pe altcineva, Comisia, și asa mai departe, și e un cerc vicios care nu se mai sparge.
Și am spus: Hai să tăiem cercul ăsta, nodul ăsta gordian, că era un nod gordian. Adică, uitați-vă în ce formulă se lucra. Deci, România spunea, pe bună dreptate, am toate criteriile îndeplinite, e momentul să intru. Am avut misiuni de evaluare. Toate au spus că îndeplinesc standarde Schengen, vreau să intru. Austria a spus inițial da, dar e o problemă cu migrația. Ulterior, s-a repoziționat. A spus: Bine, nu mai e o problemă cu migrația că te-ai organizat la frontieră, dar eu am o problemă cu Comisia Europeană pentru că n-a refăcut cadrul legislativ pentru azil și migrație. După aia am o problemă cu alte state din Uniunea Europeană, pentru că au controale interne la frontieră. Iată, există și această presiune migratorie extraordinară, deci sunt o groază de chestiuni care trebuie rezolvate prealabil extinderii.
Comisia îi răspundea: Da, e în regulă, avem probleme și trebuie să le rezolvăm, dar asta nu înseamnă că nu putem să extindem Spațiul Schengen. Noi, la rândul nostru reveneam și spuneam: Cu atât mai mult cu cât suntem o țară puternică din punct de vedere al protecției frontierelor, și toată lumea alerga, uite așa, în cerc. Plus alte probleme dedesubtul acestui subiect. Spre exemplu, Austria – Germania, discuții mari pe controalele interne, în interiorul granițelor Schengen, la frontieră. Italia – Austria, pe subiectul blocării culoarului Brenner, unde circulă camioanele din Italia către centrul Europei. Finlanda vine si spune: Am o problemă, mi-e teamă de traficul de arme care derivă din contextul războiului din Ucraina. Suedia vine și spune: Am o problemă pentru că am scăpat puțin din mână problema migrației ilegale, sunt radicalizării islamice la noi, ce facem cu asta? Vin în sud, țările la rând, Grecia, Italia, Franța. Ai patru milioane de oameni migrați ilegal, care stau în Turcia, în tabere. Patru milioane! Și mai ai în Sahel, spre nordul Africii, o pătură de potențial de nouă milioane de migranți.
Bogdan Chireac: Deci încă 13 milioane de migranți. Sunt la porțile Europei, practic!
Cătălin Predoiu: Nu chiar la porți, dar undeva strada următoare. Deci ăsta e contextul! Și în contextul ăsta exista acest dialog. Și i-am spus domnului Karner. Domnule, hai să ieșim din povestea asta. Bun, înțeleg că pentru moment nu îți schimbi poziția, nu asta vreau să discut. Hai să vedem, în primul rând ce putem face împreună ca să întărim mai bine frontieră. Asta va întări și încrederea noastră.
Bogdan Chireac: V-a lovit tare fuga lui Cherecheș?
Cătălin Predoiu: Nu, deloc. Nu s-a discutat asta niciodată. Și vă explic de ce. Revin imediat, e prea important subiectul acesta.
Deci, hai să vedem ce putem face ca împreună cu Comisia Europeană să reformăm acest cadru privind migrația și azilul. Unde pot să vă ajut cu bune practici? Că omul ne-a întrebat, de exemplu: Cum faceți voi cu cererile de azil abuzive, adică făcute neserios. Vin migrantul ilegal, l-ai prins că e ilegal și el repede scrie o cerere de azil, ca să paralizeze toată procedura privind returnarea.
Păi spun, uite, am modificat legislația și odată cu respingerea cererii de azil, nu de către mine minister, ci de către cine judecă cererea de azil, independent, imparțial, automat eu pot să-i dau cerere de trimiterea acasă. O returnare, o decizie de returnare. Deci, am unit cele două momente. Odată ce s-a pronunțat cineva imparțial că cererea de azil nu este întemeiată, foarte bine, am tot dreptul în momentul ăla să spun te duci înapoi acasă. Și aplicăm treaba asta.
Și a spus da? DA! Bun, ne interesează și pe noi. Bine, hai să lucrăm! Și uite așa, cătinel, cătinel, cătinel, am discutat cu comisarul: Domnule cum să accelerăm, la nivel JAI, reformarea cadrului pentru migrație și azil. Am discutat și cu alți miniștri, am discutat cu europarlamentari, s-au mișcat lucrurile și în direcția aia. Nu că am discutat eu, au discutat mulți, mulți vrem lucrul ăsta, dar în JAI am pledat pentru asta. Domnule, știm teoretic ce trebuie să facem, ne apucăm și să facem. Pentru că pe noi ne interesează în mod deosebit treaba asta. Suntem o țară de graniță a Uniunii Europene, avem problema asta cu Schengen neînchisă, tot vorbim și tot vorbim. Let’s do it, ca să apelez din nou la ce se discută acolo, în JAI! A plăcut foarte mult treaba asta, care, apropo este tot un slogan sportiv.
Și, încet-încet, a crescut această încredere, am adus în discuție și alte lucruri. Spre exemplu, interesele noastre economice comune. Am discutat foarte mult despre treaba asta și au fost foarte atenți colegii noștri austrieci când invocam aceste lucruri.
Bogdan Chireac: Acum au aflat despre interesele comune? Fiindcă puseserăm aproape un embargo împotriva firmelor din Austria, după refuzul din decembrie anul trecut.
Cătălin Predoiu: Au fost foarte atenți, că ministrul de interne discută despre astfel de lucruri, deci le-am adus în discuție. Teoretic, nu e o temă de interne, dar nu poți să te duci la o negociere pe un subiect de genul ăsta, așa, te deschizi puțin. Să spui domnule, trebuie să procedăm, progresăm aici, pentru că de noi mai depinde și aia și aia și într-adevăr, investițiile. Un climat investițional productiv depinde foarte mult de atmosfera dintre două țări, de relațiile dintre două țări, de fluidizarea traficului la frontieră, pe toate granițele.
Deci am abordat o discuție mai largă, să spun așa, și mai larg am abordat și paleta de contacte, adică nu m-am limitat strict la interlocutori politici și diplomatici. Am extins și la politic și am discutat și la nivel de PPE, de exemplu, lucrurile astea. Am avut cină cu domnul Karner și cu domnul vicepreședinte Margaritas Schinas, am apelat la bune oficii la negocieri, după care am mai rămas în doi.
Bogdan Chireac: Au fost negocieri pe multiple planuri: politic, diplomatic, economic, înțeleg. Și politic european, ca să zic așa.
Cătălin Predoiu: Tot timpul. Interlocutori, negocieri economice nu, dar interlocutori tot timpul.
Bogdan Chireac: Din tot spectrul, nu? Toți interesați de relații bune dintre România și Austria.
Cătălin Predoiu: Eu am făcut o analiză împreună cu echipa mea restrânsă. Dacă în urma acestei analize eu ajungeam la concluzia că, aveți aici niște copaci în față, eu trebuie să vorbesc cu vreo doi copaci din ăștia, ca să mișc puțin poziția lui Karner, eu mă duceam și vorbeam cu ei, chit că dumneavoastra ați fi spus domnule, s-a dus cu capul băiatul ăsta. Și cu un copac aș fi vorbit dacă știam…
Bogdan Chireac: Că puteți avea un progres.
Cătălin Predoiu: Și unde am analizat și am găsit o cale să discutăm, am discutat.
Bogdan Chireac: Bun. Și ați ajuns la situația în care Austria este de acord cu Air Schengen.
Cătălin Predoiu: Am început să primim semnale informale pe aceste canale pe care le aveam deschise permanent, cam în urmă cu vreo patru săptămâni, că e posibil să primim o schimbare de poziție, dar era neconfirmat, nu puteam vorbi public. Sigur, cine trebuia să știe a știut.
Bogdan Chireac: Deci asta se întâmpla acum trei-patru săptămâni.
Cătălin Predoiu: Dar erau, repet, informații neconfirmate. Nu puteam să mă bazez pe ele. De aceea am spus, când a apărut declarația, că n-am fost surprins, dar asta nu înseamnă că știam sigur că va veni. Așteptam și eu.
Bogdan Chireac: Bun. Și deci, Austria propune ca România și Bulgaria să intre în Air Schengen. Pentru celelalte granițe, terestre, fluviale și maritime, dânșii au propus o dată fixă? Atunci, practic e un succes deplin.
Cătălin Predoiu: Întâi de toate, aș vrea să spun că noi n-am discutat niciodată doar o graniță. Adică să ne înțelegem, Ministerul de Interne român a discutat întotdeauna toate granițele. Și am discutat extindere, nu extindere pe aia, pe cealaltă. Am discutat de extindere a spațiului Schengen. Doi la mână, chiar la momentul ăsta se fac astfel de discuții. Nu aș intra în detalii tehnice legate de ce a răspuns Austria, cum a răspuns și așa mai departe.
Însă, unde pot să discut fără să pun cu nimic în pericol negocierile care se poartă la acest moment, este zona aceea de măsuri adiacente propuse de Austria. Și să clarific puțin, pentru că asta speriat, bun, legitim, opinia publică, că ar fi vorba de transferuri de migranți din Austria în România, sirieni, afgani și așa mai departe.
Bogdan Chireac: Așa s-a înțeles, domnule ministru.
Cătălin Predoiu: Bun, este datoria mea și a altora să explicăm cum stau lucrurile. Deci eu n-am blamat că s-a înțeles așa. De aia am și spus, aduc în discuție asta, pentru că e datoria mea să explic. Despre ce este vorba? Hai să luăm un caz, pe exemple să judecăm, ca sunt mai ușor de înțeles. Avem cetățeanul x, din Afganistan, intră în România.
Bogdan Chireac: Putem spune pe unde intră? Intră prin Bulgaria, prin Marea Neagră, din Ucraina?
Cătălin Predoiu: Intră în România. Prin Marea Neagră nu prea intră. Marea Neagră e plină de tot felul de alte lucruri. Acuma, cred ca picior de migrant nu mai pune piciorul acolo o vreme. Îl amprentez, îl pun în baza de date EURODAC, baza Sistem de Informații Schengen. Poate să intre chiar legal, vine la muncă. Stă aici, la un moment dat, fuge. Trece frontiera în Ungaria, trece frontiera în Austria. E prins în Austria, când își cumpără un McDonald. Legitimat, Ce e cu tine?, cutare. Ce face polițistul austriac? Intră în baza de date Schengen și se uită Cine e domnul ăsta? Cutare! Păi uite ce scrie aici! Intrat în România! El trebuia să fie în România! Ia-l și du-l înapoi!
Eu, în momentul ăla, teoretic, dacă n-aș avea Acordul Dublin, aș putea să spun: Ce mă interesează? Te speli pe cap cu el! Și de aceea intervine Acordul Dublin la nivel european, când, dacă toată lumea ar face așa și nu ar fi reguli, ne-am trezi că într-o țară sau alta se strâng migranți care au intrat prin alte țări, au ieșit prin alte țări pentru că nu s-a sigilat frontiera, nicio frontieră nu e sigilată, că m-ați întrebat de cazul Cherecheș. În orice frontieră se fac, se întâmplă astfel de lucruri. Important e să reacționezi rapid, cum a reacționat Poliția Română și cea ungară și cea germană.
Bun și atunci, practic, unele țări vor fi de tranzit și alte țări vor fi de destinație. Deci, în unele țări se adună toată lumea, că așa preferă. Așa preferă! Nu preferă să rămână în România sau în Bulgaria sau în Ungaria sau în Serbia. Preferă să treacă pe acolo și preferă să rămână în Austria, în Germania, nu știu de ce anume, nu-i treaba mea să răspund, nu știu. Dar cred că e simplu de răspuns, că așa cum un turist din România preferă uneori să se ducă în Austria, în Germania… Și atunci există acest acord care spune, în mod normal, că trebuie să se întoarcă în țara pe unde a intrat. Atât! Despre asta este vorba. Atât!
Bogdan Chireac: Deci nu iei orice afgan din Austria și îl trimiți în România.
Cătălin Predoiu: Nu, domnule! Dacă a intrat prin Irlanda, de exemplu, l-au prins, l-au văzut că a intrat prin Irlanda, îl trimit în Irlanda, nu mi-l trimit în România.
Bogdan Chireac: Asta se întâmplă și acum.
Cătălin Predoiu: De exemplu, anul ăsta au fost returnați în sistemul ăsta 120 de oameni, care, repet, au fost pe aici.
Bogdan Chireac: Bulgaria nu e membră a Acordului de la Dublin.
Cătălin Predoiu: Ba este, dar trebuie… Ce bănuiesc eu că au menționat colegi austrieci acest lucru, pentru că își doresc o eficiență mai mare pe aplicarea Acordului de la Dublin. Asta e bănuiala!
Bogdan Chireac: Deci practic, domnul Karner nu a venit cu nimic nou față de ce este în acest moment. Deci era ceva mai degrabă mai mult pentru publicul din Austria, ca să vadă…
Cătălin Predoiu: Vorbim între noi și nu ne aude nimeni. Absolut. Au și dânșii opinie publică acolo, nu numai noi. Trebuie să explice cumva.
Bogdan Chireac: De ce a blocat un an de zile și de ce sunt migranții în Austria…
Cătălin Predoiu: Si atunci spun… Pentru că insist pe asta, insist pe asta, insist pe asta. Între timp, da, România a progresat. De exemplu, la frontiera cu Serbia avem zero migrațiune ilegala, avem patrule comune. Noi avem informări oficiale. Traficanții care operează pe zona Serbia, cum să spun, deliberat, pentru că și ei sunt organizați, nu mai vin, nu accesează frontiera română, pentru că e considerată sigilată.
Bogdan Chireac: Așa. Și ne mai cer niște lucruri pentru care eu aș vota cu două mâini. Să întărim frontierele.
Cătălin Predoiu: Păi nu ne interesează și pe noi? Pentru noi, pentru țara noastră, pentru cetățenii noștri, pentru siguranța noastră?!
Bogdan Chireac: Puteți negocia, că sunteți ministrul de Interne, patrule mixte, austriecii…
Cătălin Predoiu: Dar facem, avem proiecte pilot, avem proiecte pilot cu Ungaria, proiecte pilot cu Serbia, cu Republica Moldova, cu Bulgaria, cu Ucraina.
Bogdan Chireac: Dar participă și Germania, Spania, Franța, Austria?
Cătălin Predoiu: Nu, vorbim de proiecte pilot și patrule mixte cu țările care sunt limitrofe.
Bogdan Chireac: Dar de ce nu îi lăsați și pe austrieci dacă vor să trimită…
Cătălin Predoiu: Asta e rolul Frontex și acolo spune și propunerea: Domnule, să întărim și frontierele. Și nu că spune propunerea, dar noi discutăm la JAI, deja e povestea asta. De aia am și spus: Domnule, tot discutăm, hai să o și facem, să întărim Frontex. Hai să ducem toți polițiștii acolo, să facem un training, cu un buget mai mare, mai sănătos, să devină chiar o agenție de protecție a frontierelor, care să se alăture polițiilor de frontieră națională. Deci nu sunt lucruri nefirești.
Bogdan Chireac: Mie mi-e teamă când se va termina războiul din Ucraina, mi-e teamă de traficul de arme din Ucraina și alte lucruri.
Cătălin Predoiu: Deci, exact! Trebuie să ne luăm măsuri. Am discutat… S-a întrebat toată lumea de ce vorbesc cu ministrul ucrainean acum trei săptămâni am avut videoconferință și urmează să… E foarte important, pentru că și noi, și dânșii suntem interesați să întărim frontiera. Acum sunt de acord că nu se poate sigila nicio frontieră. Oricând pot să fiu contrazis, să spui: Domnule, ce tot spui de întărirea frontierelor? Uite cazul Cherecheș, asta e dovada! Nu e o dovadă! Noi vorbim aici de penetrări structurale, de penetrări de mase mari de migranți, de penetrări de arme, de droguri în cantități mari, industriale. Altfel orice frontieră este permeabilă într-o anumită măsură. Totul este să o faci cât mai puțin permeabilă.
Bogdan Chireac: E adevărat, până și cea dintre Statele Unite și Mexic…
Cătălin Predoiu: Luați orice site, de pe orice poliție națională doriți dumneavoastră și veți vedea, sunt convins, o rubrică acolo cu urmăriți. Inclusiv site-urile polițiilor americane, pline de urmăriți, pentru că au fugit de lege.
Bogdan Chireac: Opinia dumneavoastră, cetățeanul Cătălin Predoiu, ar fi că este bine pentru România, nu vă cer poziția oficială fiindcă trebuie coroborată cu președintele, cu premierul. Ar fi bine ca România să accepte intrarea în Air Schengen și să aștepte apoi intrarea cu restul frontierelor?
Cătălin Predoiu: Nu mă derobez de răspuns, dar trebuie să ai dreptul să dai un astfel de răspuns. E o decizie care se ia la un etaj mult superior deciziei mele administrativ-politice. Însă pot să spun altceva. Pot să fac o fotografie a contextului și a următorilor ani, și am început puțin mai devreme să o facem când am vorbit de cei patru milioane de migranți ilegali în tabere în Turcia…
Bogdan Chireac: Cei cunoscuți și pentru care Uniunea Europeană plătește, stați, că plătim anual câteva miliarde ca să-i țină Erdogan acolo, ca altfel le dă drumul.
Cătălin Predoiu: Uite, recent am văzut, efectiv am nimerit peste un documentar… Seara mă mai uit la documentare, că ajung obosit, nici nu mai pot nici să citesc, nici de filme nu mai poate mintea și mă uit la documentare. Am dat peste un documentar care se cheamă „Cele mai periculoase frontiere”, pe Netflix. Și e vorba de călătoria unui occidental care pleacă din Senegal și ajunge până în Etiopia, traversează Africa, trecând inclusiv prin Sahel. Ei, în acea porțiune de documentar, de vreo 10 minute, 15 minute, din aproximativ o oră de documentar, vorbește despre ce se întâmplă în Sahel. Și cum se formează șuvoiul de migranți către Europa. Deci, de la baza, de acolo, înțelegeți?! Sigur, noi știm asta din documente oficiale etc., dar pentru cetățeanul care nu e familiarizat cu subiectul este extraordinar de util să înțeleagă în ce context discutăm.
Deci, pleacă precum ca la munte – se strâng pâraiele în râuri și apoi în șuvoaie, în fluvii către Europa. E organizat structural. Un traficant care operează în Sahel câștigă în jur de 10.000 euro pe săptămână. Deci, undeva 40, 50, 60.000 de euro pe lună din trafic de migranți.
Oameni care n-au nicio speranță acolo. Am un interviu cu un tânăr pe care îl întreba reporterul: Bun, dar tu știi că trebuie să treci prin deșert? Dacă se întâmplă să cazi din mașină, că îi duce în mașini deschise, un fel de pick-up-uri și stau în spate acolo, claie peste gramada. Dacă a căzut unul când mașina merge prin deșert, a căzut, nu se întoarce nimeni după el. Deci e mort, complet, a rămas în deșert, nu se întoarce nimeni după el!
Se sprijină cu un fel de bețe lungi, așa, care costă foarte scump, sunt făcute să reziste, se sprijină de ele. Dacă și-a pierdut bățul, e terminat, îl aruncă din mașină, pentru că poate să îl dărâme și pe altul. E ceva de nedescris!
Și îl întreabă pe acest tânăr: Treci prin deșert, poți să rămâi acolo, te mănâncă leii, vorba aia, ajungi la Mediterana, poți să te îneci pe Mediterana, poți să nu ajungi, pentru că sunt bărcile cum sunt, îi supraîncarcă și așa mai departe. Și el spune: N-am ce să fac altceva, înseamnă că n-a fost să fie. Dar trebuie să merg! Deci vorbim de o rezoluție, de o voce… Deci oamenii ăștia n-au altă speranță.
De aceea, Uniunea Europeană, foarte inteligent, foarte inteligent, că întrebăm de ce ne trebuie Uniunea Europeană… Pentru că sunt lucruri pe care numai în comun le putem face. Dezvoltăm acum un program care se cheamă Parteneriatul talentelor, să mergem să încercăm să oferim acestor oameni școli acolo, să-i educăm, să-i pregătim ca forță de muncă. Peste tot, nu numai în Sahara. Și în Extremul Orient, avem Bangladesh, Nepal, Pakistan pardon. Să-i pregătim, astfel încât, dacă vin migranți în Europa, să vină legal, să-și poată găsi un loc de muncă, pentru că locuri de muncă sunt, problema lor e că vin și nu sunt pregătiți să se integreze în societate. Aici e problem! Și se dedau la ilegalități sau ajutoare sociale și stau pur și simplu și nu fac nimic.
Deci, el dacă vine, trebuie să vină pregătit, să știe o meserie, să poate să fie angajat într-o fabrică sau ceva, să poată fi util, să se integreze. Deci de acolo, asta e presiunea! Și venim la întrebarea dumneavoastră, era în contextul ăsta. După aia, am alegeri în toată Europa anul viitor, se schimbă guverne. Deci contextul este extrem de impredictibil.
Bogdan Chireac: Și atunci dumneavoastră spuneți că e mai bine să intrăm cu Air Schengen
Cătălin Predoiu: Nu am de gând să spun nimic decât asta am reușit să fac, mult, puțin, asta am reușit să fac alături de… V-am spus, se discută și pe alte canale. S-a ajuns aici. Dar stau și mă întreb? Ce o să fie anul viitor?!
Bogdan Chireac: Stați să fac eu o afirmație. Eu, ca ziarist, am acest drept. Ideea ar fi că dacă România ar intra cu Air Schengen, cu aeroporturile, am fi totuși cu un picior în Spațiul Schengen. Deci am fi mai aproape, deci ar fi mult mai ușor apoi să te integrezi și cu celelalte, în momentul în care ești în acest spațiu.
Cătălin Predoiu: E o analiză de făcut!
Bogdan Chireac: E o analiză de făcut. Era un punct de vedere civil, ca să spunem așa. Faptul că Bulgaria refuză și văd că e un refuz solid, în continuare, să accepte și condițiile despre care dumneavoastră ne-ați explicat că nu au nimic deosebit în acest moment, dar și intrarea doar cu aeroportul, ajută poziția României? Adică România ar putea să intre cu aeroporturile dacă Bulgaria refuză?
Cătălin Predoiu: Hai să-ți facem o distincție între lucrurile acestea. Dumneavoastră ați citit niște declarații de presă și e legitim să le citați. Le-am văzut și eu. Am și eu explicația mea pentru ele, dar nu comport discuția asta.
Eu pot să spun ce am văzut la masă. Deci, lângă mine au stat colegul bulgar și colegul austriac, împreună cu delegațiile restrânse, s-a cerut o delegație mai restrânsă de către partea austriacă și am receptat o anumită poziție acolo, adică s-a discutat pe poziția austriacă, așa cum a venit pe respectivele coordonate. Deci, una este la masă, alta este ce se declară în presă. În presă putem fi, putem să transmitem mesaje prin presă… Poate că este un mesaj, nu știu, către publicul bulgar. Poate că e un mesaj care, nu știu, vizează niște raporturi de succesiune de putere în Bulgaria.
Bogdan Chireac: Precizez pentru cititorii noștri, fără să vă citez. Precizez din ce înțeleg eu, se poate întâmpla ca declarația de presă să nu fie aceeași cu negocierea care se desfășoară la masa. Asta ne spuneți vizavi de refuzul Bulgariei de a intra în Air Schengen, deci ar putea să fie și acest lucru?
Cătălin Predoiu: Exact.
Bogdan Chireac: O altă întrebare, fiindcă timpul zboară și subiectul acesta este extrem de important pentru noi toți. Vă e teamă de o schimbare de poziție a Olandei, că au avut loc recent alegeri
acolo, vizavi de România?
Cătălin Predoiu: Parlamentul e Parlament, dînșii sunt în Parlament acum. Toate semnalele sunt ca lucrurile vor fi pozitive. Astea sunt semnalele pe hârtie, dar am văzut și eu atâtea, hîrtia spunea una și viceversa. Am învățat să fiu rezervat, domnule. Când eram mai tânăr, când am venit la Ministerul Justiției, am spus gata, într-un an trecem toate codurile, rezolvăm MCV-ul. A trebuit să treacă 12 ani ca să se intample.
Bogdan Chireac: Dacă lucrurile merg bine, înțeleg că ar trebui să fie un Consiliu JAI între Crăciun și Anul Nou.
Cătălin Predoiu: Da, s-ar putea organiza. Adică nimic, nu opreşte.
Bogdan Chireac: Administraţia din România nu lucrează, probabil doar dumneavoastră o să lucrați în perioada aia. În celelalte state înțeleg că se lucrează, nu-i chiar ca la români.
Cătălin Predoiu: Se lucrează și la noi, să știți. Când mai rămân în Minister, să știți că nu rămân chiar singur, sunt colegi care stau până noaptea târziu, și vorbesc de ambele ministere.
Bogdan Chireac: Deci, atunci ar trebui să aibă loc un Consiliul JAI, care să ia în considerare acest lucru.
Cătălin Predoiu: Ar putea avea loc, timp este.
Bogdan Chireac: Mai departe, dacă se intră și se negociază Air Schengen, când ar putea să se întâmple lucrul acesta?
Cătălin Predoiu: Efectiv aici e o problemă de calendar și de orar al companiilor aeriene, care trebuie acomodat puțin, deci undeva ar fi martie, dar e o problemă tehnică.
Bogdan Chireac: Deci intri, dar se întâmplă mai târziu.î
Cătălin Predoiu: Să scrie acolo Schengen.
Bogdan Chireac: Și mai departe negocierile vor continua.
Cătălin Predoiu: În funcție de decizia care se ia acum, poate nu mai e nevoie de negocieri. Poate se prevede o dată fixă, poate se prevede un mecanism. Nu știu, depinde ce iese din negocieri, intrăm pe terenul speculațiilor aici. Tehnic este este timp să facem un Consiliu, timp ar fi. E procedură scrisă, adică sunt multe, se poate face videoconferință, nu forma e problema, dacă vrem să ne găsim, ne găsim noi timp.
Bogdan Chireac: Deci spuneți că este perfect posibil, inclusiv prin videoconferință, s-a mai întâmplat așa ceva?
Cătălin Predoiu: Păi în timpul pandemiei…
Bogdan Chireac: Deci aveți exemple concrete și pertinente. Deci cu alte cuvinte, să urmărim și ne-ați spus foarte multe lucruri astăzi, ce se întâmplă acum în negocierile de la Bruxelles, la nivel înalt, la cel mai înalt nivel am putea spune, că la nivel înalt sunteți și dumneavoastră.
Cătălin Predoiu: Cum zice francezul, „fingers crossed”, că tot am plecat de la un termen de-al lor. Evident, am făcut o glumă, e un termen englez, american.
Bogdan Chireac: Domnule ministru, vă așteptăm să discutăm și alte subiecte.
Cătălin Predoiu: Ar fi și altele, desigur, nu ne ocupăm doar de Schengen la Ministerul de Interne…
Bogdan Chireac: Știu, dar Schengen-ul arde în acest moment.
Cătălin Predoiu: Pentru mine a ars de mult, doar că n-am…
Bogdan Chireac: Acuma e, cum să spun, flacăra mare, a ieșit în partea asta. Sunt multe lucruri, vă așteptăm în continuare în studioul nostru că vreau să vorbim un pic despre ce se întâmplă inclusiv în Justiție după ridicarea MCV-ului, ce faceți cu traficul de droguri în România, cu afectarea copiilor, ce se întâmplă cu reforma Poliției?
În continuare, nu mi-am schimbat părerea execrabilă despre unii membri ai Poliției Rutiere din București, cel puțin unii…
Cătălin Predoiu: Unii, dar unii sunt admirabili. Sunt cazuri izolate în orice meserie.
Bogdan Chireac: Așa este.
Cătălin Predoiu: Acum nu mai avem timp, vă văd ceasul inevitabil, nu cred că mai e timp din ce mi-ați spus, dar, în timpul pe care îl mai avem, 30 de secunde, vreau doar atât să transmit publicului din țara noastră că nu neglijez aceste lucruri, nici eu și nici colegii de la minister, că n-am lăsat ștacheta jos. Faptul că n-am mai vorbit de droguri sau de protecție în școli nu înseamnă că nu e acolo atenția și facem și ne străduim și se straduiesc oamenii, să știți!
Bogdan Chireac: Să știți, constat cu surprindere și cu multă plăcere că lucrul ăsta e văzut de opinia publică, faptul că nu lăsați lucrurile astea deoparte. Cred că după Schengen, principala problemă sunt drogurile.
Cătălin Predoiu: A fost permanent, a rămas. Adică, atenție! Noi avem un tablou în față. Eu am spus: Pedala la podea pe toate aceste priorități… Le-ați enumerat dumneavoastră, mai sunt câteva. Faptul că vorbim despre una, nu înseamnă că acolo nu bate pistonul, nu se lucrează. Mă mut și cu discuția și venim la dumneavoastră să discutăm despre droguri, nu înseamnă că nu ne ocupăm și de migrație ilegală.
Am vorbit mai mult aici, pentru că e un fenomen pe care, vă spun sincer, nici eu nu l-am conștientizat în amploarea lui și gravitatea lui până când am intrat în Consiliul JAI pe Interne, am trecut la Justiție la Interne. Că așa e, până nu vezi cu ochii tăi!
Bogdan Chireac: V-a ajutat experiența, Justiția.
Cătălin Predoiu: Fără îndoială, mai ales în Consiliul JAI, fără îndoială! Pentru că nu se fac lucruri automat acolo. Și acolo se discută, e important să ai o anumită prezentare, o anumită elocvență, să știi să le vorbești, să le atrage atenția și vezi imediat dacă vorbești bine sau vorbești, mă rog, nu prostii, că nu vorbește nimeni prostii acolo, dar dacă ești într-o rutină, pentru că dacă ești într-o rutină și toată lumea se mai uită și pe telefoane, ca și la noi, își mai controlează hârtiile. Dacă atunci când vorbești vezi că lasă toți deoparte orice și se uită la tine, înseamnă că ai apăsat pe un punct sensibil, un punct bun.
Bogdan Chireac: Domnule ministru, vă mulțumim pentru toate informațiile în exclusivitate acordate trustului nostru. Mulțumim tuturor celor care ne-au urmărit, rămâneți alături de emisiunile DC Media Group, ele continuă.
