Lansarea Raportului European privind Drogurile 2017

Marți, 6 iunie a.c., Agenția Națională Antidrog (ANA) a organizat, la sediul Ministerului Afacerilor Interne, lansarea ”Raportului european privind drogurile 2017: Tendințe și evoluții – România în context european”. Evenimentul a avut loc concomitent cu o conferință susținută de reprezentanții Centrului European de Monitorizare a Drogurilor şi Dependenţei de Droguri (EMCDDA) – agenţie a UE pentru droguri, în scopul prezentării oficiale a acestui document, precum și cu alte manifestări similare organizate în celelalte state membre. În cadrul reuniunii organizate la București, reprezentantul Agenției UE pentru droguri – Gonçalo FELGUEIRAS e SOUSA, şeful Rețelei Europene de Informaţii cu privire la Droguri şi Dependenţa de Droguri și Cooperare Internațională – REITOX a vorbit despre situația drogurilor la nivel european, în timp ce, coordonatorul naţional al activităţilor de reducere a cererii şi ofertei de droguri, Sorin OPREA, a prezentat situația drogurilor în România, în contextul raportului EMCDDA.La întâlnire au participat reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale cu atribuții în domeniu, precum și ai organizațiilor neguvernamentale partenere. * * *Raportul european oferă o analiză cuprinzătoare a celor mai recente tendințe observate în cele 28 state membre ale Uniunii Europene, precum și în Turcia și în Norvegia. Disponibil în 24 de limbi, documentul prezintă analize privind oferta și piața drogurilor, prevalența și tendințele consumului de droguri, efectele nocive asociate drogurilor și acțiunile întreprinse ca răspuns. Pentru prima oară, raportul european a fost completat de 30 rapoarte de țară privind drogurile (Country Drug Reports), care sintetizează fenomenul drogurilor la nivel național (pentru fiecare stat UE, respectiv pentru Turcia și pentru Norvegia), poziționându-l în context european. Elaborate cu sprijinul specialiștilor din cadrul Punctelor Focale Naționale REITOX, aceste rapoarte în care se regăsesc numeroase analize, date statistice și grafice, abordează consumul de droguri și problemele de sănătate publică asociate consumului, politica în domeniul drogurilor și acțiunile întreprinse ca răspuns, precum și oferta de droguri. Referitor la situația drogurilor în România, așa cum se evidențiază în “Tabloul de bord privind drogurile“ al UE, comparativ cu celelalte state europene, România se situează pe ultimele locuri, în ceea ce privește prevalența principalelor droguri consumate pe continent și se află mult sub media europeană, în ceea ce privește mortalitatea asociată consumului de droguri. Piața drogurilor reliefează faptul că, principalele tipuri de droguri capturate în România sunt canabisul, heroina, cocaina, amfetaminele și MDMA.Principalele concluzii, rezultate din prezentarea țării noastre în context european, evidențiază următoarele caracteristici ale fenomenului drogurilor în România:• Prevalența consumului de droguri ilicite în rândul populației adulte din România a crescut progresiv în perioada 2004-2013, rămânând însă scăzută, comparativ cu alte țări europene. Ca și în celelalte state membre ale UE, canabisul este cel mai utilizat drog, cu un consum concentrat în rândul populației de tineri adulți (15-34 ani). Toate celelalte tipuri de droguri au o prevalență limitată în rândul populației generale. • De asemenea, al cincilea studiu ESPAD (European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs) realizat în anul 2015, în rândul elevilor de 15-16 ani din 35 de țări, confirmă canabisul drept cel mai prevalent drog utilizat de populația școlară din România, indicând o creștere, la nivel național, a prevalenței de-a lungul vieții a acestui tip de consum în rândul elevilor cu vârsta de 16 ani. Pe de altă parte prevalența de-a lungul vieții pentru consumul de canabis este, în România, doar la jumătate față de media ESPAD. • În România, activitățile de prevenire sunt dezvoltate pe baza principiilor directoare prezentate în Strategia națională antidrog 2013-2020 și a Planului de acțiune corespunzător pentru perioada 2013-2016, fiind coordonate de Agenția Națională Antidrog. Activitățile din domeniul prevenirii universale în școli sunt implementate, în primul rând, de Ministerul Educației Naționale și de rețeaua teritorială a Agenției Naționale Antidrog, formată din 47 Centre de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog, în cooperare cu alte instituții guvernamentale. Organizațiile neguvernamentale sunt parteneri cheie în implementarea proiectelor la nivel local.• Canabisul a fost substanța principală consumată de beneficiarii serviciilor de tratament din România, în special în rândul persoanelor admise pentru prima oară la tratament. Este important de reținut faptul că, aceste cazuri au fost referite, în principal, de către instituțiile de aplicare a legii, în baza procedurii care permite alternativa la închisoare pentru anumite categorii de persoane care au săvârșit infracțiuni la regimul drogurilor. Pe de altă parte, pacienții care au beneficiat anterior de servicii de tratament, au solicitat asistență pentru consumul de heroină. • Datele preluate din rețeaua unităților specializate în oferirea de servicii de asistență pentru consumul de droguri arată că, 94,5% dintre cazurile de persoane care își injectează droguri, admise la tratament în anul 2015, au consumat heroina ca drog principal, iar 4,4% au raportat consum de noi substanțe psihoactive.• În contextul celor prezentate anterior, analizele de tendință indică o scădere a numărului consumatorilor de opiacee admiși la tratament în România, începând cu anul 2007 și o creștere a numărului consumatorilor de canabis (începând cu anul 2013), creștere parțial determinată de aplicarea prevederilor noului Cod Penal, prin care este oferită alternativa la închisoare pentru anumite categorii de persoane care au săvârșit infracțiuni la regimul drogurilor, așa cum este menționat și anterior. De asemenea, este în creștere numărul cazurilor de consumatori de canabis care accesează serviciile de asistență medicală de urgență. • În România, în perioada 2011-2013, s-a înregistrat o creștere alarmantă privind notificarea infecțiilor cu virusul imunodeficienței umane (HIV) în rândul consumatorilor de droguri injectabile. Măsurile implementate de autoritățile statului și organizațiile neguvernamentale au avut, ca și consecință, o scădere a acestor cazuri în perioada următoare (2014-2015). Conform datelor preluate în Raportul european privind drogurile 2017: Tendințe și evoluții, de la Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, în anul 2015, rata noilor cazuri de HIV în rândul consumatorilor de droguri injectabile a fost de 7,1 la un milion de locuitori, față de 7,7 în anul 2014 (la nivel european rata fiind de 2,4 la un milion de locuitori). Două ONG-uri au implementat programe de schimb de seringi pentru persoanele care își injectează droguri, în locații fixe și prin intermediul lucrătorilor stradali și al unei echipe mobile. Aceste servicii acoperă capitala și două județe adiacente. Cererea cunoscută pentru astfel de servicii, în afara capitalei, rămâne scăzută. În 2015, ONG-urile au distribuit aproximativ 1,5 milioane de seringi, numărul acestora fiind ușor mai mic, comparativ cu cel înregistrat în anii 2013 și 2014.• În ceea ce privește rata de mortalitate indusă de consumul de droguri în rândul adulților (cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani) a fost în România, în anul 2015, de 1,6 decese la un milion de locuitori. Această rată este mult mai mică comparativ cu media europeană, de 20,3 decese la un milion de locuitori.• Piața drogurilor reliefează faptul că România se situează pe ruta balcanică de traficare a heroinei, ca urmare a localizării sale geografice. Heroina provine din Afganistan și este traficată, în principal, prin Turcia și alte țări balcanice, în România, și apoi, în Europa Centrală și de Vest. Cocaina este transportată din America de Sud în cantități mari prin porturile Mării Negre, sau rutier și aerian, din alte state membre ale UE fiind destinată, în principal, piețelor din afara țării. Canabisul provine, în special, din Spania, Olanda și Republica Cehă, intrând pe teritoriul României pe cale rutieră. Chiar dacă, începând cu anul 2010, producția internă de canabis a crescut, cultivarea domestică a canabisului continuă să se mențină la o scară redusă. MDMA/ ecstasy și amfetaminele traficate în România, provin din țările din Europa de Vest (Belgia și Olanda). Noile substanțe psihoactive provin, în principal, din țările asiatice și, de regulă, ajung în România prin curier poștal. • În concluzie, piața drogurilor din România în context european, la nivelul anului 2015, arată o creștere semnificativă a cantității totale de droguri ilicite confiscate de către instituțiile naționale de aplicare a legii. Produsele din canabis rămân principalele droguri confiscate în România, deși se înregistrează o scădere a cantității totale de canabis confiscate. În anul 2015, România a raportat confiscarea unor cantități crescute de heroină, cocaină și khat, în timp ce, cantitățile de stimulante sintetice (MDMA și amfetamine) confiscate au fost mai mici, comparativ cu anul 2014.A.N.A. – Compartimentul Relaţii Publice