Moderator: Bogdan Chirieac
Invitat în studio: Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne
Moderator: Bună ziua stimați telespectatori DC News Tv, stimați cititori DC News. După cum știți, în studioul nostru este viceprim-ministrul Guvernului României și ministrul de Interne, domnul Cătălin Predoiu, Partidul Național Liberal. Bună ziua, domnule ministru, bine ați venit la noi!
Cătălin Predoiu: Bună ziua, bine v-am găsit!
Moderator: Noi am avut emisiunea programată acum două săptămâni. Este axată pe activitatea externă a ministrului de Interne dar s-a întâmplat că aseară ați fost în sală la emisiunea Antenei 3, care l-a avut ca invitat pe candidatul Nicolae Ciucă, candidat la Președinția României. Ați fost în sală, ați simțit pulsul? Cum vi s-a părut prestația domnului Nicolae Ciucă, președintele PNL?
Cătălin Predoiu: În primul rând, aș vrea să laud demersul Antenei 3, care face un exercițiu extrem de util pentru public, pentru cetățeni, aducând în fața votanților pe toți candidații, astfel încât toată lumea să-și formeze o opinie pe baza căreia să-și fundamenteze un vot rațional.
În al doilea rând, evident, nici nu trebuie o mare analiză de făcut, e o diferență ca de la cer la pământ între Nicolae Ciucă și candidatul pe care l-am văzut cu o seară înainte. Doamna Lasconi nu cunoaște materia, nu cunoaște subiectele, nu cunoaște multe lucruri fundamentale necesare unui candidat la președinție, darămite unui președinte. Domnul Ciucă le cunoaște foarte bine și a demonstrat acest lucru în prestația de ieri seară.
În al treilea rând, faptul că toți liderii Partidului Național Liberal, miniștrii Partidului Național Liberal au fost prezenți, contrazice teza pe care am auzit- o, îmi cer scuze dacă fac o critică, de multe ori și la dumneavoastră.
Moderator: Eu cum să spun, vă mulțumesc pentru criticile constructive.
Cătălin Predoiu: Constructive și prietenești.
Moderator: Ziceți că au fost acolo șefii PNL și rezultă că PNL a început să tragă pentru Nicolae Ciucă?
Cătălin Predoiu: PNL a fost întotdeauna în spatele candidatului Nicolae Ciucă și întotdeauna de a lungul istoriei PNL și-a sprijinit candidați. Este un partid bine structurat în teritoriu, cu oameni cu experiență, un partid care a trecut prin multe alegeri, un partid care a câștigat multe alegeri, inclusiv prezidențiale, un partid profesionist și puternic, un partid cu care nu te joci și care știe să-și atingă obiectivele.
Moderator: Deci, dumneavoastră estimați că partidul a aprins motoarele și că se vor vedea lucrul ăsta în perioada următoare?
Cătălin Predoiu: Da, partidul este unul care poate să demonstreze performanță și o face. A făcut-o și la locale și la europene. A făcut-o și în alte alegeri în trecut, e un partid, repet, extrem de experimentat, redutabil, puternic, are mulți militanți, are lideri în teritoriu.
Moderator: V-ați implicat enorm și ați avut și rezultate în admiterea României în spațiul Schengen, Schengen aerian, Schengen maritim, acum se luptă la baionetă pentru Schengen terestru. Candidata Elena Lasconi a spus că nu se face nimic pe Schengen, noi o credem, e candidata noastră. Nu se face nimic pe spațiul Schengen și că o să ne bage în Schengen domnia sa când va ajunge la Cotroceni.
Cătălin Predoiu: Nu, doamna nu cunoaște nici subiectul ăsta. Nu cunoaște, cum spunem noi la Facultatea de Drept, materia. Cred că nici sediul materiei nu îl cunoaște. Se fac enorm de multe lucruri pe Schengen de către mai multe instituții, sigur că vorbesc în dreptul Ministerul Afacerilor Interne, este un efort integrat pe care l-am făcut permanent, constant, fără oprire, chiar dacă nu întotdeauna în lumina reflectoarelor, chiar dacă nu întotdeauna am putut să informăm despre ce facem, uneori nici după ce lucrurile s-au întâmplat. Anul trecut nu am putut să devoalăm tot mecanismul.
Moderator: Simt nevoia să fac o dezvăluire și pentru asta am și programat cu mai mult timp în urmă emisiunea. Noi am făcut o investigație a noastră, prin contactele pe care le avem la Viena și, aflați acum prima dată, persoane autorizate care au ținut să-și păstreze anonimatul din conducerea Guvernului Austriac ne-au spus că probabil anul acesta va fi o decizie favorabilă României pentru admiterea în Schengen terestru. România ar putea intra în Schengen terestru, probabil, după o anumită pregătire, cândva, în martie anul viitor. Cumva cum s-a întâmplat și cu Schengen Air, ca să spunem așa. Și acolo România nu era pe deplin pregătită, nu în sensul că nu îndeplinea criteriile, ci erau chestii practice pe intrare, ieșire pe aeroporturi, adică chestiuni din astea administrative, pur și simplu. Deci dinspre Austria mi s-a mai spus un lucru, că de asta v-am și invitat, mi-a fost spus că lucrul acesta s-a făcut grație excelent work a fost cuvântul, excelent work a ministrului de Interne Cătălin Predoiu. Ceea ce cinstit, pe mine m-a bucurat asta, nu avem autorizația să dăm numele persoanei foarte importante cu care am avut privilegiul să discutăm. Doamna Lasconi zice că nu s-a făcut nimic, Viena de la cele mai înalte niveluri ne spune că s-a făcut enorm și că excelent work va duce și la Schengen terestru, haideți în funcție de ce ne puteți dezvălui să stabilim realitatea vizavi de Schengen terestru.
Cătălin Predoiu: Nu mai continui pe marginea declarației doamnei Lasconi, am spus ce am avut de spus, nu pot comenta investigațiile dumneavoastră, jurnaliștii. Ce pot eu să vă spun este că sunt foarte mulți oameni care au depus excelent work în acest dosar. De unii se vorbește, de alții nu, de alți se vorbește mai mult, de alții mai puțin. Așa pot și eu să vă spun, fără investigații, ci din teren, că un aport covârșitor și anul trecut și anul acesta în ceea ce facem l-a avut și îl are președintele Iohannis în aceste negocieri.
Moderator: Dânsul, domnia sa, s-a implicat?
Cătălin Predoiu: La nivelul respectiv, pentru că sunt mai multe niveluri. Ministrul de Externe, de asemenea, lucrează. Premierul lucrează și dânsul. Deci sunt instituții și la vedere și la mai puțină vedere care lucrează. Am spus întotdeauna, este un dosar în care instituțiile statului român au dovedit că pot lucra împreună, pot fi eficiente, se pot armoniza, pot coopera fără orgolii și fiecare își face în dreptul lui partea respectivă. Acum, dacă unii sau alții apreciază că și la Ministerul de Interne s-a lucrat, cu atât mai bine, eu vreau să mai spun și mai bine de atât că nu lucrez singur la Ministerul de Interne, am o echipă destul de mică.
Moderator: Se întelege lucrul acesta.
Cătălin Predoiu: Lucrez în zona de relații externe cu consilierul de Stat Drăghiciu, director general Lucian Coman, Beatrice Drăghiciu, consilier de Stat, Cătălin Necula, secretar de Stat.
Moderator: A fost invitatul nostru și spusele sale au interesat foarte mult, inclusiv partea de externe, migrație și Visa.
Cătălin Predoiu: Visa Waiver. De asemenea, Ministerul de Interne mai contribuie în teren prin protejarea frontierelor. Este argumentul nostru cel mai important în negocieri. Faptul că noi am reușit o performanță recunoscută de FRONTEX, recunoscută de Comisia Europeană, de Eurobarometru, care e statistica oficială a Comisiei Europene pe zona de migrație și Eurobarometru Schengen, în reducerea cifrelor privind migrația ilegală și iregulară, în a proteja frontiera, în a combate traficul de ființe umane și crima organizată care promovează acest trafic. De asemenea, în a dezvolta o serie de instrumente de azil și returnare care sunt un model pentru unele state membre.
Moderator: Instrumente de azil și returnare?
Cătălin Predoiu: Spre exemplu, noi am făcut o modificare în legislație, nu de mare amploare, dar foarte importantă, în sensul că în momentul în care se respinge cererea de azil se pune în aplicare cererea de returnare. Când am povestit acest lucru, inclusiv la Viena, dar și la Bruxelles, toată lumea a ridicat din sprancene și a spus, în regulă, poate trebuie să facem și noi același lucru.
Recent am fost la Paris, am discutat cu ministrul de Interne francez, noul ministru de Interne. O să revenim, poate asupra chestiunii, e foarte important.
Moderator: E foarte important.
Cătălin Predoiu: Noi am desfășurat în Ministerul de Interne o serie de activități nu numai la nivel diplomatic, ci și în teren, prin Poliția de Frontieră și vreau să îmi permiteți, dacă sunteți de acord, să vă dau doar câteva cifre privind migrația ilegală, care vorbesc de la sine. Sunt statistici oficiale.
Deci, în 2021, am avut 48.687 de preveniri intrări ilegale, în 2022, 25.000, rotunjesc puțin. În 2023, 691 preveniri, deci ceea ce am prins, tentative, în 2024, 250.
Moderator: Deci de la 50.000 în 2021 la…
Cătălin Predoiu: …691 în 2023 și, în 2024 până în prezent, 250. Rețineri, intrați ilegal. Deci, aceștia sunt intrați ilegal și reținuți după aceea.
Moderator: Deci ăștia sunt imigranți care au încercat să intre în România și au fost opriți de poliție.
Cătălin Predoiu: La frontieră, sau ceea ce au intrat și după aceea au fost reținuți ilegal, 7000 în 2021, 8000 în 2022, 5000 în 2023, 1175 în 2024. Deci este o scădere dramatică și practic noi am redus migrația ilegală în într-un an și jumătate, cu aproximativ 79-80 % .
Moderator: Sunt oameni care intră, au vrut să intre cu acte false, sau…?
Cătălin Predoiu: Au vrut să penetreze frontiera.
Moderator: Mai ales pe partea terestră, presupun.
Cătălin Predoiu: Și dacă tot suntem aici, vă dau și cifrele privind migrația legală, adică ce avem în țară în momentul ăsta.
Moderator: Mă interesează foarte tare.
Cătălin Predoiu: Avem 161.000 de cetățeni terți, posesori ai unui permis de ședere legală.
Moderator: 161.000?
Cătălin Predoiu: Da, top 3 naționalități, Nepal, Sri Lanka, Turcia. Permise de ședere în scop de muncă, 91.000, membri de familie ai cetățenilor străini, 29.000, la studii în România, 18.000, ședere permanentă 16.508, protecție internațională, 4482, transfrontaliere 84, alte scopuri, 1951. În centrele de cazare, pentru că anul trecut a fost o emoție că ne umplem centrele de cazare și de returnare cu migranți veniți, transferați instantaneu din Austria, din alte țări, vă aduceți aminte de campanie când s-a anunțat că Air Schengen. Avem în acest moment 219 persoane cazate.
Moderator: Și locuri câte aveți?
Cătălin Predoiu: 1100 de locuri, deci avem un grad de ocupare de 30 %. Deci ținem situația sub control, cifrele astea nu le găsiți, în orice stat european. Situația la noi este de invidiat sub acest aspect. Doi la mână, am demonstrat că aplicăm impecabil procedurile decurgând din Air Schengen.
Moderator: Ca să vă întreb așa, la granița României cu Bulgaria în Giurgiu Ruse, prindeți 10 migranții ilegali, legea ce spune, ce faceți cu ei?
Cătălin Predoiu: Păi, în funcție de statutul lor. Dacă ei nu fac cerere de azil sau fac cerere de azil și se respinge aplicăm procedura de returnare.
Moderator: Îi luați și îi cazați în România?
Cătălin Predoiu: Îi cazăm.
Moderator: Masă, casă tot ce trebuie?
Cătălin Predoiu: Nu, intră în proceduri instantaneu, nu durează mult lucrul ăsta.
Moderator: Și cererea de azil când poate fi judecată?
Cătălin Predoiu: Se procesează în regim de celeritate, după care el, dacă primește azil rămâne într-adevăr azilant în România, dacă nu, atunci este returnat. Depinde de unde e țara de origine, în alte țări nu se întâmplă lucrul ăsta, asta e problema cu migrația în Uniunea Europeană nu și-au adaptat legislația la timp, nu au făcut ce facem noi cu protecția frontierelor și din această cauză s-au acumulat foarte multe persoane care fie sunt în proceduri de azil, fie au procedura de azil făcută și pur și simplu stau acolo, fie n-au niciun fel de document și fac migrație secundară, se mută de colo colo, trec ilegal dintr-o țară în alta deși nu au regim de circulație, documentar. Iată vă spuneam de discuția cu ministrul francez pe care am insistat să o am săptămâna trecută.
Moderator: Ați fost la Paris.
Cătălin Predoiu: Da, am cerut să am această discuție și o să vă explic de ce. În Franța, la acest moment, nu este incriminată situația de ședere nelegală. A existat această prevedere în legislație până în 1998, dacă nu mă înșel, după care a fost abrogată.
Moderator: Deci un migrant ilegal…
Cătălin Predoiu: Practic, dacă îl găsești fără acte acolo, nu poți să spui că a încălcat vreo lege, ci trebuie să intre în anumite proceduri, da, dar nu poți să-i aplici politica de returnare și multe alte chestiuni care decurg.
Moderator: Și Franța e mulțumită că are o mare problemă cu migrația, de-aia a crescut Frontul Național.
Cătălin Predoiu: Intrăm în discuții de politici interne ale altui stat. Nu mă amestec acolo, cert este că pentru ministrul de Interne francez asta e o problemă.
Moderator: E pentru tot Guvernul și președintele Franței.
Cătălin Predoiu: Am insistat să am această discuție pentru că s-a schimbat Guvernul. Recent, în Franța, a venit acest domn ministru Bruce Retailleau, care are o abordare mai strictă, mai severă cu privire la migrația nelegală sau iregulară, și care, anterior, a moștenit o poziție oficială a statului francez, a Guvernului francez, a ministerului francez, de sprijin a intrării României în Schengen. Dar observând această schimbare de Guvern și nevoind să avem surprize, am ținut neapărat să avem o discuție, ca să ne asigurăm că Franța rămâne pe aceeași poziție acum.
Moderator: Michel Barnier e un lup bătrân, care de-a lungul timpului, a ajutat foarte mult România. El cunoaște bine România, știm de Michel Barnier de zeci de ani.
Cătălin Predoiu: Dar să știți că eu aplic, în privința aceasta, principiul crede, dar verifică. Deci, de aceea am vrut să mă asigur că poziția ministrului francez va rămâne aceeași, de sprijin a României în Schengen, și am avut o discuție foarte bună cu domnul ministru, căruia îi mulțumesc și pe această cale, pentru că a acceptat întâlnirea cu un preaviz foarte scurt, neuzual, poate în diplomația internațională. Și practic, de la o săptămână la alta am organizat această întâlnire. Dânsului i-a fost mai simplu la Paris, m-am deplasat la Paris, direct de la Forumul Salzburg. Am discutat acolo și despre politicile de migrație în Europa și ce trebuie să facem cu Frontex, ceea ce trebuie să facem după ce intră România în spațiul Schengen, pentru că va trebui să utilizăm toate procedurile Schengen. Și da, noi vom fi pregătiți, am confirmat asta și ministrului Karner, faptul că România nu-și va refuza niciun instrument pus la dispoziție de codurile Schengen, inclusiv controale la frontieră, atunci când situația o va impune pentru motive întemeiate.
Moderator: Cum are Germania.
Cătălin Predoiu: De aici s-a născut o altă legendă, neîntemeiată, cum că Schengen dispare, că se dezintegrează, ș.a.m.d. În codurile Schengen este prevăzută această procedură tehnică, atunci când un stat are motive întemeiate, nu știu, risc de terorism, scăparea de sub control a migrației ilegale, temporar poate să introducă controale la frontiere și putem s-o facem și noi.
Moderator: Când spunem că Germania a reintrodus controalele la frontieră, nu sunt același tip de controale, nici pomeneală. Se controlează prin sondaj.
Cătălin Predoiu: În mai multe deplasări ale mele, am ales să mă deplasez cu mașina, ca să văd cu ochii mei cum se întâmplă, și la frontiera noastră și la cea austriacă și la cea germană. Am văzut, chiar la una dintre călătorii am fost supus unui astfel de control. Eram în mașină și, sigur, Poliția nu știa cine e în mașină. Ca orice alt cetățean, am fost invitați să ne deplasăm în exteriorul autostrăzii, într-un spațiu amenajat, foarte civilizat, unde au fost doi polițiști care ne-au verificat pașapoartele și ne-au dat drumul mai departe în două minute. Deci un control de rutină inopinat. Oamenii au ales două mașini.
Moderator: Deci nu toate mașinile, ar fi impsibil. Mai ales traficul de mărfuri, cred că se desfășoară în continuare liber.
Cătălin Predoiu: Să știți că am văzut și la Passau o coadă respectabilă de camioane, dar, mă rog, se procesează. Deci cozile nu vor dispărea nici după intrarea în Schengen, dar sigur că situația se va schimba radical.
Moderator: Am înțeles că beneficiul economic al României, anual, la intrarea în Schengen terestru ar fi cam de două miliarde de euro.
Cătălin Predoiu: Sunt evaluări și evaluări. Economiștii au diverse criterii. Eu n-aș vrea să mă amestec aici, să mă hazardez cu cifre, dar un lucru este cert, că pentru firmele românești, firmele străine care au comerț cu România, ar fi un plus extraordinar. Pentru cetățeni, de asemenea, cum și Air Schengen a fost un plus extraordinar. Sunt cetățeni care recunosc, că mă mai întâlnesc pe aeroport, mă mai abordează câte unul, câte altul și îmi spun, domnule, e în regulă. Deja oamenii s-au obișnuit, în aeroporturi, de multe ori sunt abordat: ce faceți, domnule ministru, iar ați venit după Schengen? Deci munca este non-stop în dosarul Schengen.
Moderator: Ungaria a avut o prestație cumva de salutat, chiar neașteptată, cel puțin pentru noi, pentru ziariști. A pus cu mare fermitate problema admiterii României cu totul în spațiul Schengen. Asta s-a întâmplat acum două zile.
Cătălin Predoiu: Mai multe țări fac lucrul acesta. Cehia, aș vrea să remarc. Eforturile astea se fac, să știți, nu numai la nivelul instituțiilor de stat. M-am văzut cu ministrul Sándor Pintér de patru sau cinci ori anul acesta, inclusiv la Budapesta, frecvent, la două-trei luni. Să știți că eforturi se fac nu numai la nivel de instituții de stat. Și la nivel politic se fac, și prin PPE se fac. Sunt oameni care lucrează și cu care am lucrat în privința asta. Sigfried Mureșan, spre exemplu, Manfred Weber, președintele Ciucă, de curând a avut o întâlnire. Știu că se fac eforturi și pe partea de PSD, deci, eu nu vreau să fac aici granițe politice, cum din păcate, în trecut s-au mai făcut în România pe un subiect de interes național. Deci nu e un loc în care să avem orgolii și să ne lovim cu gheata la gleznă cum spun fotbaliștii.
Moderator: Coaliția PSD-PNL nu mai funcționează, guvernul funcționează.
Cătălin Predoiu: Vă spun că în materie de Schengen lucrurile funcționează, într-un parcurs planificat, pentru care muncim în continuare. Nu poate garanta nimeni niciun rezultat, dar suntem pe un drum bun, lucrăm atent, lucrăm cu calm. Am spus la o televiziune că ne luptăm cu ghearele și cu dinții. Asta n-aș vrea să denote disperare sau improvizație, lucrăm foarte planificat, dar foarte energici. Adică eu explic tuturor miniștrilor cu care mă văd, oamenilor politici, europarlamentari, nu mai e de acceptat ca România să aștepte mai mult de 2024, pentru că subiectul nu e doar unul economic, cum ați spus dumneavoastră, nu e doar unul care ține de confort în trecerea frontierei. Este un subiect cu o mare încărcătură politică. Noi am aderat la Uniunea Europeană, dar am aderat cu MCV și fără Schengen. Aceste instrumente au și relevanță politică. MCV e rezolvat, a fost ridicat, mai rămâne Schengen partea a doua, partea întâi e rezolvată. În momentul în care reușim și acest lucru, practic, abia atunci putem spune de o integrare, de o aderare deplină. Abia atunci suntem ca toate celelalte state membre, ceea ce din punct de vedere politic este extrem de relevant. Extrem de relevant și noi ne revendicăm această poziție foarte energic.
Moderator: Ar mai fi un pas, pe care sper să îl trăim în timpul vieții noastre, trecerea la moneda euro.
Cătălin Predoiu: Acolo discutați mai mult cu domnul Isărescu, Banca Națională și nu numai cu dânsul. Deci suntem într-un parcurs, hai să spun programat.
Moderator: Ați fi mai degrabă optimist vizavi de decizia pe care nouă ne-a comunicat-o Viena?
Cătălin Predoiu: Ne ajută mult, foarte mult, ne ajută faptul că am făcut pasul de anul trecut, asta fiind, dacă vreți și o închidere de subiect, cu cei care tot așa, de pe margine ne explicau că de ce să acceptăm noi doar Air Schengen și așa mai departe. E important, pentru că intrând cu cele două frontiere devii parte a spațiului Schengen. Adică discuți de pe poziția de stat membru Schengen. În istoricul Schengen nu au fost situații în care un stat care a intrat cu una sau două frontiere să întârzie prea mult intrarea cu celelalte frontiere sau cu cealaltă frontieră. Deci, s-a declanșat un proces care este ireversibil. Acum noi trebuie să concentrăm tirul demersurilor noastre ca să scurtăm această perioadă, să se întâmple cât mai rapid cu putință, dar argumentele pe care le avem sunt imbatabile. Țin de performanță la frontieră, țin de performanța în procesarea vizelor Schengen, modul în care am aplicat codurile Schengen, după Air Schengen, modul în care cooperăm cu toți vecinii noștri, și cu Austria și cu alte state din UE, modul în care dialogăm cu ei, faptul că îi ajută pe dânșii foarte mult în consolidarea încrederii și pe noi în același timp. Avem discuții săptămânale, pe telefon, uneori pe whatsapp cu miniștrii, videoconferințe, deplasări, văzut față în față. Ne implicăm în chestiuni care nu țin doar de România, ci de întreaga zonă UE și zonă Schengen, cum este reformarea cadrului privind returnarea, găsirea unor soluții pentru ceea ce noi numim dimensiunea externă a migrației, adică de a găsi niște state terțe cu care să colaborăm în procedura de returnare, să organizăm niște hub-uri de returnare. Adică să gândim o politică mai coerentă privind migrația, pentru că la acest moment politica europeană privind migrația nu e foarte coerentă. România este un membru activ în aceste discuții. Ministerul de Interne se implică, adică nu ne limităm să discutăm Schengen, ok, ne sprijiniți, mulțumim, plecăm acasă. Nu, ne comportăm ca și parteneri și pot să spun că am dezvoltat astfel de discuții, chiar și din afara UE. Nu vreau să intru acum în detalii, suntem în discuții diplomatice, poate pentru a angaja anumite interacțiuni la nivel ministerial care să folosească Uniunii Europene în ansamblu. Adică ne implicăm să facem politică europeană.
Moderator: Adică sunt țări terțe unde puteți trimite migranții ilegali.
Cătălin Predoiu: Cu care să cooperăm în materia gestiunii migrației.
Moderator: Cam cum are Marea Britanie.
Cătălin Predoiu: Da, vorbim de țări din nordul Africii, de exemplu, Maroc, ș.a.m.d. Ne comportăm ca și parteneri egali. Atunci, pe baza aceasta, când vii cu soluții, vii cu performanțe la tine acasă, când vii cu bune practici, când vii cu preocupare, cu dialog diplomatic de substanță, atunci sigur că îți revendici mai ușor dreptul ca formal să îndeplinești și ultima procedură.
Moderator: La Paris ați fost și la OECD. Intrarea în OECD este foarte importantă pentru România. La nivel politic ni s-a promis 2026.
Cătălin Predoiu: Am fost, nu numai din perspectiva de ministru de Interne pentru că și în procesul de aderare la OECD avem și noi pe orizontală anumite contribuții, la Ministerul de Interne dar și din perspectiva guvernamentală mai largă din poziția de vicepremier, am cerut, am propus acest mandat premierului, l-a acceptat și m-am organizat și am avut cu reprezentanții OECD care se ocupă de procesul de integrare a României. Doar 2 cuvinte dacă îmi permiteți, pentru că toată lumea vorbește de OECD, dar aș folosi prilejul să și explic un pic mai pe larg. OECD este cea mai importantă organizație economică din lume. Asa se cheama, OECD sau OCDE, in funcţie de engleză, română, cum privești acronimul ăsta, Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică. Tratează cu G7, G10, G20, ONU, Organizația Mondială de Comerț. Este un club, dacă vreți, de bune practice, de politici, de guvernanță publică și corporatistă, de politici fiscale, de politici economice, de date și know how cu privire la modul în care pot să îţi reformeze economia, să ţi-o capacitezi și care impune oricărui candidat anumite reforme, dacă vrea să devină membru al acestui club. Apartenența la OECD aduce o serie de avantaje care, în final se regăsesc în bunăstarea cetățeanului, deci nu vorbim aici doar de politici abstracte, ci politici concrete. De ce? Pentru că, deodată intrând în OECD, intri într-un alt capitol de state atractive pentru investiții, mari investiții străine, deci capital, aport de capital, aport de tehnologie, de know-how, intri într-un set de state care trebuie să mențină permanent un standard de politici publice, un standard democratic de transparență și de eficiență, de integritate.
Moderator: Adică să nu mai numești secretara domnului ministru sau secretara de la partid în consiliul de administrație, la mari companii, sau ce? Nu mai poți să faci asta? Păi cum să nu mai faci asta?
Cătălin Predoiu: Totul se face pe bază de criterii și se elimină tot ce înseamnă voluntariat politic sau de altă natură. Problema integrității funcției publice, de asemenea, este foarte sever pusă, la fel și în partea de guvernare corporatistă de care vorbea aseară și domnul președinte Ciucă, dacă tot ați evocat întâlnirea, da? Deci este un club de care în final beneficiază cetățeanului, pentru că va avea parte de o guvernare mai bună, mai democratică, mai transparentă și de o economie mai puternică în care intră investiții străine, în care se desfășoară procese investiționale de cooperare, de construcție economică la alte standard, burse și așa mai departe. Sunt mai multe domenii care sunt evaluate și există 26 de comitete sectoriale care evaluează toate aceste laturi politice ale economiei, societății românești, vieții publice, vieții corporatiste.
Moderator: Și dacă te abați de la astfel de criterii?
Cătălin Predoiu: Nu intri, nu intri, odată intrat sunt și proceduri, după părerea mea, de a ieși din acest club… dar suntem deocamdată la capitolul în care ne punem problema să intrăm și ca să intrăm trebuie să finalizăm, repet, evaluări desfășurate în acest moment pe 26 de comitete sectoriale care evaluează diverse laturi ale vieții publice, corporatiste, economice din România. Și toate se încheie cu un aviz. E un termen țintă, 2026, dar practic procesul durează atât timp cât îți ia să finalizeze aceste evaluări cu avize pozitive. Noi am obținut deocamdată 6 avize pozitive din 26, dar există un proces sub coordonarea unui comitet.
Moderator: Cred că secretarul de stat Luca Niculescu, din MAE.
Cătălin Predoiu: La partea tehnică, altfel, comitetul are în frunte pe plan național, are în frunte pe Primul-ministru și evident, miniștrii de linie care trebuie să coopereze în această chestiune. Există și un nivel tehnic, grup de task force care se ocupă.
Moderator: Odată admiși în OCDE, ne împrumutăm la dobânzi mai reduse.
Cătălin Predoiu: Foarte bună observația. Ratingul de țară este îmbunătățit automat, fiind țară OECD, dobânzile, la fel pe piață sunt altele, deci un lanț de consecințe de care beneficiază în final cetățeanul și am considerat că e important să merg, mai ales că am văzut că unul dintre punctele care urmează probabil la începutul anului viitor, prima jumătate, de a fi discutat este legat de introducerea unei legi a lobby-ului.
Moderator: Și în România?
Cătălin Predoiu: Da.
Moderator: Ne cere OCDE lucrul ăsta? Legea lobby-ului, foarte interesant. Noi ne-am opus, am zis domnule traficul de influență.
Cătălin Predoiu: Și de aceea, unul dintre motivele pentru care am ținut să am această întâlnire a fost să explic partenerilor noștri că, în principiu, România nu este împotriva unei legi a lobby-ului doar pentru că în urma cu câțiva ani au fost mai multe tentative de a se introduce această lege a lobby-ului în România, eșuate toate. Cauza acelui proces care s-a terminat cu neadoptarea unei legislații este însă una tehnică, respectiv instrumentele legislative respective nu erau suficient de bine elaborate, nu erau suficient de bine corelate cu alte reglementări, inclusiv de natură penală, ca să facă o delimitare clară între ceea ce înseamnă o activitate de lobby înregistrată transparent și o activitate care intră în sfera codului penal și a codului de procedură penală. Și acest lucru trebuia clarificat și a fost foarte binevenită această intervenție.
Moderator: Traficul de influență s-a separat de lobby?
Cătălin Predoiu: Am discutat doar partea de, cum să spun, de poziționare a României, a Guvernului României față de această lege, care este în favoare, partea tehnică urmând să fie acum desfășurată și tocmai asta am și atras atenția specialiștilor de la OCDE și reprezentanților lor, că trebuie să acordăm foarte mare atenție procesului de elaborare, să căutăm acolo minți juridice foarte bine antrenate, care să poată să elaboreze un instrument bun și să poată să treacă prin Parlament și să nu se oprească în Parlament cum s-au oprit cele două, trei, patru proiecte anterioare în ultimii, să zicem 10 ani de zile. Eu ca ministru de Justiție m-am și confruntat cu acest lucru, la unul dintre instrumente am și dat un aviz negative, le-am și spus celor de la OCDE, au zâmbit și au spus ok, hai să discutăm. Problema este tehnică, dar ca poziționare față de instrument, noi suntem deschiși și da, ar putea ar putea să ajute o astfel de lege a lobby- ului.
Un alt motiv, a fost să transmit un mesaj ferm dincolo de calendarul legislativ și de evoluțiile politice, România rămâne ferm angajată și se lucrează pentru procesul nostru de aderare la OECD. Este al treilea cel mai important obiectiv de politică externă, domnule Chirieac, după intrarea UE și NATO, intrarea în OECD.
Moderator: Cel puțin, din capul locului, reducerea dobânzilor, creșterea încrederii investitorilor în România, sunt foarte multe lucruri, pentru nespecialiști pare așa, OECD, ce e aia? Nu știu ce. Are efecte practice foarte importante, admiterea, Noi avem 6 avize pozitive din 26. Eu știu, dacă viitorul guvern va reuși mai mult, mai sunt multe avize de luat.
Cătălin Predoiu: Indiferent ce guvern se va instala, trebuie să lucreze pentru implementarea celor 100 de recomandări pentru aderarea la OECD, plus politicile din PNRR.
Moderator: Dacă, eu știu, în funcție de alegeri, va fi un guvern care vrea…?
Cătălin Predoiu: Nu se poate fără PNRR, fără OECD, fără UE, fără NATO, nu, deci nu se poate. Deci, indiferent ce guvern e și cum te cheamă, trebuie să ții România integrată în UE, în NATO, să intri în OECD, să realizezi PNRR, să atragi investiții străine.
Moderator: PNRR-ul credeți că va fi prelungit? Fiindcă România nu se încadrează.
Cătălin Predoiu: Nu vreau sa antamez chestiuni care vor ține de viitorul guvern, dar ca direcții clare strategice, România nu este, nu se poate concepe pe sine în acest moment fără aceste trei, patru familii în care trebuie să rămânem și să rămânem proactivi.
Moderator: Zona de migrație ilegală are legătură cu OECD-ul sau..?
Cătălin Predoiu: Există și o zonă în care, chiar acum 2 săptămâni, Secretarul de Stat de care ați tot vorbit a participat la un format acolo de lucru care au obținut o apreciere pozitivă pe zona de migrație nelegală și de probleme sociale, decurgând din migrația nelegală, pentru că revin la cifrele pe care vi le arătăm și politicile pe care le-am pus în aplicare. Din punctul ăsta de vedere, suntem chiar un model european.
Moderator: Zona sau comisiile ministerului de Interne pe zona de procedee sunt în acest moment fulfilled, sunt îndeplinite?
Cătălin Predoiu: Noi contribuim pe orizontală, cu respect, vă spuneam la mai multe domenii și suntem în grafic cu toate.
Moderator: Fiindcă bucățelele Ministerului de Interne sunt în mai multe zone.
Cătălin Predoiu: Exact, pe orizontală, cum spunem noi.
Moderator: Dar ca să știm la ce să ne uităm, de asta, vă întreb, sunt zone economice, sunt zone de guvernanță corporatistă..?
Cătălin Predoiu: Sunt zone de politici publice, probleme sociale, probleme de muncă, piața muncii, migrație ilegală.
Moderator: 1400 de întreprinderi de stat, majoritatea cu pierderi mari.
Cătălin Predoiu: Aia nu este la noi, dar bine că ați ridicat puțin subiectul, e o altă tema la care trebuie să ne gândim în viitor și guvernul 2025 mai departe trebuie să gândească, este elaborarea unui set de politici privind migrația, pentru că aici noi avem o problemă foarte serioasă. Pe de o parte, avem un deficit de forță de muncă și o presiune a operatorilor economici să absoarbă din exterior forță de muncă și este absolut normal, pentru că altfel nu se pot dezvolta companiile, că au capital românesc, că au capital străin, nu contează.
Moderator: Nu găsești forță de muncă.
Cătălin Predoiu: Și eu înțeleg acest lucru. E normal să facem acest lucru. Pe de altă parte, avem o provocare pe zona de securitate și de migrație nelegală, pentru că noi trebuie să avem grijă ca acest regim de contingent pe care îl acordăm, adică absorbția de forță de muncă din exterior, care se face anual stabilește acest contingent, să nu fie un rezervor pentru migranți nelegali, adică să avem grijă să ne asigurăm în momentul în care intră în țară să muncească, că el chiar rămâne aici și muncește, sau dacă își schimbă gândurile și nu mai vrea să rămână aici să muncească și, de fapt, a intrat în țară ca să plece mai departe nelegal, imediat să avem proceduri de depistarea lui și de capturare pentru a fi returnat în țara lui. Aici vom folosi foarte mult procedura de screening din noul pact privind migrația și azilul. Dar trebuie să ajustăm foarte mult politicile și legislația, astfel încât să cooperăm între mediul de afaceri și Ministerul de Interne – Ministerul Muncii, pentru a crea, dacă vreți, un cadru legislativ care să asigure și siguranța sub aspectul migrației ilegale. De exemplu, dacă ești operator economic și ai 10 angajați cu permis de muncă și de ședere dintr-o țară terță, să zicem Nepal, și vezi că din cei 10, trei au dispărut de la muncă, trebuie să anunți. Civic ar fi și în momentul ăsta să spui, domnule, e o, problemă de ce? Pentru că cei trei ar putea fi, pot fi cauze nenumărate pentru care lipsesc de la muncă, da, dar ar putea fi deja în drum spre nu știu, dau un exemplu.
Moderator: Germania.
Cătălin Predoiu: Da, și în momentul în care ajung acolo și sunt prinși acolo și se identifică țara de unde a venit, tu ai o problem, România, și dacă tu ai o problemă, România, ai și tu, operatorul o problemă pentru că după aia spui de ce nu funcționează Schengen, de ce nu, toate lucrurile astea se leagă.
Moderator: Și ce să fac, să-i leg de glie, domnule ministru?
Cătălin Predoiu: Nu, ci trebuie să elaborăm o legislație care să țină cont de toate aceste provocări. Vă spuneam că asta trebuie făcut de la anul încolo. De asemeni, trebuie ponderate aceste tendințe pe care am văzut că le are Ministerul Muncii de a face ploaie de drepturi sociale și trebuie să ne gândim foarte bine, pentru că așa s-a întâmplat în vest și acum au o problemă cu cohorte întregi de cetățeni care nu vin nici să muncească, nici să învețe, vin pur și simplu să stea și să colecteze drepturi și ajutoare sociale pe care, în mod generos anumite, state din vestul Europei le-au acordat în mod traditional. În alte timpuri puteați, vorbeam de această adaptare a legislației și a cadrului european la provocările contemporane. Una era situația acum 15 ani, când a fost adoptată legea privind returnarea 115/ 2008 și alta e situația acum. Alta este situația acum, una este situația cum era acum 30 de ani sub aspectul presiunii migratorii, alta este situația astăzi, cu conflicte în Orient care pot genera fluxuri migratorii.
Moderator: Și ce să facă agentul economic?
Cătălin Predoiu: Nu e vorba de agent, aici e vorba de stat care trebuie să își adapteze inclusiv proceduri și metode, tehnologie care să poată să-i semnaleze imediat.
Moderator: Eu am vorbit cu firma de recrutare, mi-a adus 10 cetățeni din Nepal să lucreze la mine în construcții, după o lună 3 au dispărut. Ce să fac?
Cătălin Predoiu: Putem face, dați un telefon la Poliție.
Moderator: Asta fac imediat.
Cătălin Predoiu: Atât, nimic altceva, restul e treaba noastră. Dar altfel, noi aflăm oricum, dar aflăm când este la Borș, când e la Viena sau când e la Berlin. Am putea să aflăm instantaneu, sau mă rog a doua zi, a treia zi, oricum e ceva. Adică o cooperare de genul ăsta.
Moderator: Între agenți și Poliție.
Cătălin Predoiu: Până la agentul economic, ministerele trebuie să stea să cântărească mai bine care e contingentul, din ce țară aducem forță de muncă, în mod preferențial sau nu, cu ce țară avem parteneriate strategice? Cu ce țară poți să cooperezi, polițienesc mai bine, dacă am un astfel de caz, pentru că una e dacă îmi dispare, de exemplu, un cetățean turc, și am o relație de cooperare cu poliția turcă foarte bună, cum e și cazul, și e o țară cu care am partenerat strategic de la care pot să primesc imediat informații, pot să-i facă o trasabilitate, poți să realizezi niște lucruri.
Moderator: Și alta e dacă e din Afganistan.
Cătălin Predoiu: Cu cine vorbești acum, pe cine suni?
Moderator: Pe final, timpul a zburat foarte repede, o citez din nou pe candidata noastră pe doamna Lasconi, care a spus că n-ați făcut nimic pentru combaterea traficului de droguri. Cum îi răspundeți doamnei respective dacă credeți că trebuie să-i răspundeți?
Cătălin Predoiu: Mi-ar fi simplu să răspun, îmi pare rău să spun, dar nici subiectul acesta nu-l cunoaște, nici materia asta nu o cunoaște. Pentru mine și poate că e bine să nu știe nimic din aceste subiecte, fiindcă poate să acumuleze, o dată la Cotroceni va acumula aceste informații. Mie mi-e simplu să răspund și doamnei respective și altora care mistifica o declarație importantă, pe care cred că am făcut-o, aici la dumneavoastră, în care am spus că dacă nu facem ceva, pierdem lupta cu drogurile, s-a transformat în cu totul altceva, dar în general sunt oameni care nu cunosc subiectul și nici nu sunt obligați să îl cunoască, poate singura obligație ar fi să întrebe. Adică, aș accepta oricând genul de întrebare, domnule, faci ceva? Asta da, asta, orice cetățean o poate întreba, asta până la domnul care ne filmează și terminând cu doamna Lasconi sau invers, în ce ordine doriți. Asta da, sunt dator să răspund la asta. Dar, afirmații de genul acesta fără niciun fel de, mă rog, trecem peste. Mi-e simplu, spuneam, să răspund, din nou fac apel la cifre. În mandatul meu, eu am pornit 1200 de operațiuni antidrog. 1200 de când am preluat mandatul și până azi, 1200. Sunt multe, puține, nu știu, atât am făcut. Judecați-mă pentru asta. În urma acestor operațiuni, peste 5000 de persoane au fost scoase din rețele de trafic de droguri, sute de rețele destructurate.
Moderator: 5000 de oameni?
Cătălin Predoiu: Peste 5.000. Vă dau cifra exactă, 5880.
Moderator: Și trimiși în judecată?
Cătălin Predoiu: Deci, 4250 percheziții domiciliare. Reținute 2180, arestate 2000, control judiciar 400, grupuri destructurate 71. Deci sunt oameni care nu mai fac trafic de droguri, acum își caută avocați să-și rezolve problemele juridice, sau mă rog, execută ce au de executat. Ăsta e bilanțul simplu. Am aici 10 pagini cu tot ce am făcut, structurat. În primul rând, am alocat fonduri pentru foaia de parcurs Antidrog European, peste 500 de milioane de lei. E mult, e puțin, nu știu. Atât am stors bugetul de unde am putut, dar peste 500 de milioane de lei. Am echipat cu tot ce au nevoie, am suplimentat cu peste 200 de posturi, am făcut zeci de traininguri, de pregătire, inclusiv cu Europol, Interpol. Am cerut aparatului să lucreze integrat, am desfășurat politici de prevenție prin ANA, la fel, cifre impresionante cu privire la consultații, la campanii de comunicare. Am făcut chiar mai mult decât atât, am lansat ministerelor, și mă bucur că toți colegii au răspuns pozitiv, un plan de siguranță școlară, care înseamnă nu numai patrule în jurul școlilor. Anul trecut am avut peste 180.000 de patrule cu Jandarmeria în jurul școlilor. Înseamnă comunicare cu elevii, înseamnă comunicare cu profesorii și așa mai departe. E ân aplicare și se face, de anul trecut, din septembrie. Acest bilanț e pe site-ul Ministerului.
Moderator: Ca să mai îndepărtați traficanții de școli.
Cătălin Predoiu: Și să informăm, să prevenim elevii cu privire la gravitatea acestor lucruri. Deși nu e ăsta obiectul de activitate principal al Ministerului de Interne. Poliția Română, Jandarmeria, Poliția de Frontieră, ANA, Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane desfășoară, repet, aceste acțiuni, structurat, planificat, cu cifre care sunt peste multe poliții din Europa, de peste un an de zile. Deci ideea, că intru într-un alt domeniu aici, pe care o lansez cu atâta nonșalanță, că nu s-a făcut nimic, este periculoasă. În primul rând pentru credibilitatea instituțiilor, pe care pretinzi că vrei să le reprezinți sau pentru că ai pretins că vrei să lucrezi. E periculoasă pentru ideea de om politic integru și corect, care spune adevărul. Domnule, când e bine, e bine, când nu-i bine, nu-i bine, dar nu spui când nu e bine că e bine și când totuși se face ceva, spui nu se face nimic. E la fel de iresponsabil.
Moderator: Poate că dânsa chiar nu are informații.
Cătălin Predoiu: Depășim, nu vorbim de persoane acum, că nu e singura. Văd și la televizor colegi de Parlament care nu sună, deși eu am toate astea pe site, facem conferință de presă. Stați puțin, că nu oblig pe nimeni să facă un efort pentru a se informa cu privire la activitatea Ministerului de Interne. Desfășurăm proactiv comunicarea.
Moderator: Colaboraţi bine cu primul-ministru în acest domeniu?
Cătălin Predoiu: Sigur. De ce să spun că nu? Colaborez, da.
Moderator: Bugetul pe anul viitor nu s-a făcut, dar veți solicita cifre mai mari?
Cătălin Predoiu: Dacă vrem siguranță publică, trebuie să investim în acest segment. În dotare, în pregătire profesională, în dezvoltarea Academiei de Poliție, capacității de școlarizare, desfășurarea unor module, inclusiv cu specialiști străini, să facem un mic Quantico aici.
Moderator: S-a întâmplat să aflu din proprie experiență, ideea de a aduce polițiști din sursă externă, nu e ceea ce trebuie.
Cătălin Predoiu: Dar când ai 35.000 deficit, ce poți să faci? Anul ăsta reușim să aducem în rândul forțelor aproximativ 6800 de absolvenți, e important.
Moderator: Academia de Poliție are rolul ei, că de aia îi spune Academia de Poliție.
Cătălin Predoiu: Și școlile de agenți și așa mai departe. Lucrurile astea trebuie integrate, upgradate sub aspectul expertizei, dotate cu tot ce le trebuie. Profesorii, puși și ei un pic la treabă să învețe, să continue să învețe, să perfecționeze, să lucreze cu specialiști străini.
Moderator: Dumneavoastră ați spus că le-ați adus Europol, Interpol.
Cătălin Predoiu: Da, a fost un training cu CEPOL și așa mai departe. Le am aici pe toate, sunt pe site-ul Ministerului de Interne. Le comunicăm oricui dorește, facem conferință de presă. Adică ce invit eu aici, sau la ce fac eu invitație? La mai multă responsabilitate și fair-play, pentru că e un domeniu foarte important pentru cetățean, siguranța publică. N-are rost să-l politizăm sau să-l instrumentalizăm politic doar de dragul, nu știu, de a mai tampona un ministru sau de a mai câștiga un procent electoral, că așa se cheamă temă de interes național și nu trebuie tratată superficial și în stilul pe care îl cunoaștem. Avem destule domenii unde putem să facem ca întotdeauna, dăm din gură fără să știm despre ce e vorba, dar asta e un domeniu cheie.
Dacă nu investim în viitor, în siguranța publică, în protecția frontierelor, în statutul polițistului, jandarmului, polițistului de frontieră, pompierului salvator, toate lucrurile astea le vom simți pe pielea noastră. Adică ce vreau eu să fac și am pornit acest fenomen, e să luăm din vreme, din timp, din scurt aceste fenomene. Că e migrația ilegală, și am pus-o sub control, că e trafic de droguri, și ne luptăm să generăm un trend, care nu poate decât național ca să să reușească. Uite, am aici altă statistică. 50% din grupurile de crimă organizată din Europa se ocupă de droguri, 30 % din cetățenii europeni între 15-64 de ani au declarat că au consumat cel puțin o dată.
Ca să nu scap de sub control aceste teme grave, migrație ilegală, trafic de droguri, trafic de persoane, care în România sunt sub control, siguranța străzii și a școlilor, trebuie acționat acum. Așa cum facem noi, cu tot ce avem și ce am mai adăugat, storcând bugetul și schema de personal în materie de combatere de droguri, și peste un an de zile, repet, am făcut 1200 de acțiuni, deci trebuie făcute în toate. Ce am făcut cu protecția frontierei trebuie dus mai departe, ridicat până la nivelul de învățământ juridic, de școală de agenți și Academie de Poliție, astfel încât, în 2-5 ani de zile, aparatul Ministerului Afacerilor Interne să-și crească semnificativ expertiza. Ea există, această expertiză, există această capacitate. Gândiți-vă că avem zeci de mii de oameni în stradă în fiecare zi, avem mii de evenimente în fiecare zi, salvăm zilnic sute de vieți, dar trebuie mai mult decât atât, că provocările vor fi din ce în ce mai mari și ca să nu ne trezim în situația altor state, cu ai căror miniștri discut adesea, care îmi spun că dacă făceam ce faceți voi acum pe migrație, acum 10 ani, n-aveam problemele pe care le avem. Dacă făceam ce faceți voi acum pe droguri, acum 10 ani nu ajungeam să avem ce avem astăzi, pentru că situația în Europa cu drogurile e dramatică. Violența derivată din traficul de droguri e dramatică. Am mai dat exemplul ăsta la dumneavoastră, îl mai dau o dată. Anul trecut, într-o țară europeană de mare prestigiu din vestul Europei, au avut loc 55 de explozii asociate traficului de droguri. 55 de explozii, domnul Chirieac. De 55 de ori în țara aia a explodat ceva, o mașină, nu știu un laborator, un apartament, ceva.
Moderator: Ar fi de neconceput în România și aș dori să rămână de neconceput.
Cătălin Predoiu: Păi să știți că muncesc oameni, acum când vorbim, pentru asta. La volumul ăsta de lucru este imposibil să nu ai și situații mai puțin fericite, este imposibil să lucrezi perfect, dar spre asta trebuie să tindem.
Moderator: Descrieți Poliția, că îmi schimb părerea despre Poliție. Trebuie să facem o altă emisiune, să vorbim despre Poliția Rutieră, cea care vă strică imaginea generala.
Cătălin Predoiu: Știți ce vă rog? Haideți să o facem și cu colegii noștri aici. De la Poliția Rutieră, uite, sunt toți specialiști de primă mână, care pot să demonteze multe prejudecăți. În materie de siguranță rutieră se fac enorm de multe lucruri.
Moderator: Îl invităm și pe colaboratorul permanent al emisiunii, domnul Titi Aur, cu permisiunea dumneavoastră.
Cătălin Predoiu: Sigur, am avut o excelentă discuție la minister. Inclusiv pe partea de educație civică.
Moderator: Vă mulțumim foarte mult, o mulțime de informații noi, din multe domenii, care unele dintre ele țin poți să spui că țin de diplomație, de politică externă. Nici nu știi unde e externul, unde e internul. De pildă, în spațiul Schengen sau OCDE, nu poți să mai tragi o linie și e bine că nu poți.
Cătălin Predoiu: Nu mai poți, așa este. Se întrepătrund.
Moderator: Vă mulțumim foarte mult! Stimați telespectatori, a fost domnul Cătălin Predoiu, ministrul de Interne, vicepremier al Guvernului României, Partidul Național Liberal. Vă mulțumim foarte mult încă odată!
