Participarea ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, la emisiunea „În fața națiunii”, Antena 3

Emisiunea: „În fața națiunii”

Moderator: Sabina Iosub

Invitat în studio: Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne

 

Moderator:

La această oră este ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu. Pornim de la această știre, pentru că, din păcate, nu este singura de acest gen, este una dintre cele mai șocante din această perioadă. Ne gândim, sigur, și la ceea ce s-a întâmplat la Brăila, de exemplu, mai sunt astfel de situații. E o senzație pe care o avem că a crescut, cumva, violența în România? Sunt mai multe cazuri sau sunt poate mai mai dure?

 

Catalin Predoiu:

Sigur că astfel de fapte produc consternare și emoție, e absolut firesc pentru că ies din sfera a ceea ce noi acceptăm ca fiind uman și de înțeles. Pe de altă parte, e la fel de adevărat că nu este o faptă singulară în acest an. Au fost câteva în ultima perioadă. Și individual, dar și luate împreună, pot crea o percepție în sensul celor spuse de dumneavoastră. Și anume că a crescut această violență, că societatea e nesigură, că strada e nesigură și, în general, viața în România ar fi nesigură.

 

Moderator:

Și așa e?

 

Catalin Predoiu:

Nu, categoric nu. Și nu pentru că promovez eu o altă idee, aici nu-i vorba de idei, ci vorba de concluzii care trebuiesc trase profesionist, pe bază de statistici. Și întâmplarea face ca în această zi, noi, la Ministerul Afacerilor Interne, să fi avut o ședință operativă de coordonare generală a tuturor structurilor, ocazie cu care am și evaluat o serie de date statistice la șapte luni, primele șapte luni din acest an, inclusiv evoluția infracționalității. Și sunt cifre proaspete ieșite din laborator chiar astăzi, cum se spune. Și, dacă îmi permiteți, v-aș da câteva repere.

La modul general, sunt aproximativ 322.000 de infracțiuni produse de la începutul anului și până în prezent, fapte penale sesizate, din care sub 1% sunt fapte de mare violență de acest tip. În scădere. Deci, deși această emoție este firească, e provocată de fapte abominabile și, repet, sunt câteva cazuri, le cunoaștem, le-ați mediatizat pe bună dreptate. Deși s-ar putea crea această percepție, totuși, trebuie să o spunem cât se poate de ferm că infracționalitatea de mare violență în România este în scădere.

Și eu v-aș mai da câteva cifre, dacă îmi permiteți, care ar putea spune, de asemenea, multe lucruri. Deci, din cele 322.000 aproximativ fapte penale sesizate, 39.000 sunt infracțiuni stradale, aproximativ 39.000, din care 20% descoperite în flagrant, ceea ce înseamnă o prezență a Poliției în stradă crescută. Criminalitatea gravă, cum spuneam, comisă cu violență, se menține sub 1% din total infracțiuni sesizate, și e o cifră mai mică față de anul trecut. Sunt 120.000 infracțiuni contra patrimoniului, infracțiuni de furt în scădere, de asemenea, cu 5%. Tâlhăriile, care sunt iar fapte de violență, sunt în scădere cu 18,9%. Violența domestică reprezintă 10,6% din infracțiunile sesizate.

Și, sigur, putem să defalcăm pe mai multe categorii de infracțiuni. Aș nota faptul că în creștere sunt infracțiunile de evaziune fiscală, infracțiuni la Codul Silvic, infracțiuni la legislația care protejează mediul înconjurător. Deci sunt și categorii și fapte care au crescut.

 

Moderator:

Am pregătit și noi câteva cifre și o să le vadă și telespectatorii noștri afișate pe ecran, efective care au crescut zilnic. Este important să înțelegem felul în care acționează Poliția în acest moment. O să-i rog pe colegii mei să afișeze cifrele și aici pentru a le putea comenta, pentru că sunt câteva teme pe care ne axăm în această seară. O să vorbim despre droguri pentru că știu că mulți dintre dumneavoastră, cei de acasă, întreabă care e situația, cum stopăm fenomenul, și o să ne explice domnul ministru. Vorbim și despre Schengen, în câteva clipe, pentru că vrem să știm unde suntem în toată această perioadă.

Spuneam că pornim de la cifrele acestea, efective care au acționat zilnic, intervenții, 112, le vedem afișate pe ecran în acest moment. E important să înțelegem că sunt misiuni în desfășurare, în dinamică. Este suficient cât de mulți polițiști sunt pe stradă, cât de mulți polițiști acționează. Este, ceea ce vedem aici, în opinia dumneavoastră, în aceste șapte luni, o acțiune corectă a Poliției?

 

Catalin Predoiu:

Este o acțiune peste media europeană. Este o acțiune la maximum capacitate față de resursele pe care le avem la dispoziție. Nu vreau să intru aici într-o discuție care pare, cumva, că încearcă să scuze, nu putem face mai mult. Noi ne-am organizat chiar și cu un deficit de personal de aproximativ 35.000 de oameni pierduți în ultimii 10-15 ani din structurile Ministerului Afacerilor Interne, dar facem față. Deci, repet, este o acțiune peste media europeană.

Sunt 26.000 de cadre în stradă, zilnic. Sunt mii de acțiuni de intervenții, 23.000 de acțiuni cu efective mărite. Avem 870.000 de intervenții la 112, deci aproximativ 4.088 intervenții pe zi. Aș nota și această ultimă cifră din josul paginii, la 73% din cazuri Poliția intervine sub 10  minute. Și v-aș mai da o cifră precisă, nu vreau să greșesc, în domeniul situațiilor de urgență în peste 292.000 intervenții în situații de urgență, în medie 1.607 pe zi. Aceste acțiuni au condus la rezultate cât se poate de concrete,  sunt în această perioadă în mod direct peste 4000 de vieți salvate în urma acțiunilor Poliției, 4000. Dacă vorbim de exemplu, de intervențiile la pentru siguranța rutieră, sunt peste 22.000 de carnete scoase din exercițiu pentru consum de alcool, 22.000, luați, eu știu,  5% dintre ele ar fi putut provoca accidente dramatice, am zis 5% fiind indulgent. Am avut 4000 de acțiuni aproximativ, festivaluri și adunări publice cu mase mari de oameni 4000 aproximativ, toate s-au desfășurat fără incidente.

 

Moderator:

Hai să luăm lucrurile pe rând,  ca să fie simplu. Siguranță Rutieră, o scădere pe zona de accidente grave, în continuare însă, domnule ministru, știți foarte bine, ne arată cifrele europene, suntem pe primul loc în ceea ce privește decesele din accidente rutiere.

 

Cătălin Predoiu:

Nivelul de la care plecăm este mare, de aceea e o scădere, dar nu trebuie să ne adoarmă ca să spun așa vigilența pentru că nivelul de la care plecăm este îngrijorător și e o problemă de educație civică, doamna.

 

Moderator:

Și de prevenție spuneați și în capitolul prevenție a apărut în această perioadă subiectul acela foarte discutat, controversat, cel al ridicării permiselor, mă rog, al testelor făcute  în trafic.

 

Cătălin Predoiu:

Mă bucur că îl ridicați, dar rămăsesem dator o cifra, nu vreau să fiu nepoliticos să intervin, dar este importantă în contextul statisticilor privind infracțiunile, în aceste 7 luni am înregistrat aproximativ 3.900 de infracțiuni în mediul școlar. Ceea ce este iarăși îngrijorător. Iar din acestea, 90 % sunt petrecute în interiorul școlilor, în interiorul incintelor școlare.

 

Moderator:

De ce tip?

 

Cătălin Predoiu:

La patrimoniu, la persoană, furturi loviri, nu sunt de mare mare violență, dar sunt infracțiuni, totuși.

 

Moderator:

Adică tragem un semnal de alarmă că și în școli trebuie făcut ceva.

 

Cătălin Predoiu:

Nu numai, am tras semnal de alarmă.

 

Moderator:

Eu așa îl înțeleg acum.

 

Cătălin Predoiu:

Nu numai, am spus. Dar, anul trecut, dar fără îndoială, de aceea noi anul trecut am luat inițiativa la Ministerul de Interne să lansăm un plan de prevenție în școli și de protecție în școli, de siguranță școlară, i-am spus noi în care am invitat și am cooptat mai multe ministere. Sunt aproximativ 8 ministere care sunt conectate la acest plan, fiecare având anumite atribuții.

Ce am făcut noi la Ministerul de Interne? Spre exemplu, am făcut aproximativ 200.000 de patrule în jurul școlilor, în jurul incintei școlilor, am făcut zeci de mii de platforme de discuții cu părinții, cu dascălii, cu elevii, am făcut acțiuni de popularizare a măsurilor antidrog, de prevenție antidrog  și-așa  mai departe,  școala nefiind obiectul nostru de activitate, dar am tras un semnal de alarmă și anul trecut, vă aduceți aminte, chiar am fost oarecum ironizat că am declarat că în momentul la care am preluat mandatul eu am constatat că lupta cu drogurile era pierdută la nivelul tinerei generații și am spus, trebuie să lansăm o luptă antidrog și să luăm măsuri pe toate domeniile.

 

Cătălin Predoiu:

Asta ați spus atunci, ce spuneți acum în privința luptei antidrog?

 

Cătălin Predoiu:

Și anul trecut, tot așa, 78 %  din infracțiunile petrecute în mediul școlar erau tot în incinta școlilor, deci cred că trebuie intrat acolo cu campanii de promovare, campanii de comunicare mai eficiente, dar nu numai Poliția,  adică aici e un efort în care trebuie cooptată și societatea și familia și școala. Numai înconjurat acest fenomen de violență școlară, de bullying, de consum de droguri poate fi diminuat și în final, înlăturat.

 

Moderator:

Hai să vorbim puțin de tot ceea ce înseamnă lupta împotriva consumului de drog și, sigur, înlăturarea celor care consumă droguri la volan și așa mai departe. Sunt mai multe aspecte aici, spuneam că este o chestiune care a fost extrem de discutată și eu aș zice că este în continuare pentru că mai sunt semne de întrebare. Testarea aceea la fața locului, testele făcute pe loc de polițiști cu privire la consumul de droguri. Care este acum reacția omului, refuză sau nu refuză, ce vă spun polițiștii din trafic?

 

Cătălin Predoiu:

Datele pe care le avem din teren  spun că cetățenii cooperează și e normal să coopereze.

 

Moderator:

Refuză testarea pe loc sau acceptă?

 

Cătălin Predoiu:

Unii acceptă, alții refuză, dar în general oamenii cooperează pentru că ei înțeleg că e vorba de protecția  participanților la trafic, despre asta e vorba.

 

Moderator:

Absolut, dar pe de altă parte, nici eu, dacă nu știu,  iau un Nurofen, știți celebra discuție, nu e normal să cedez carnetul.

 

Cătălin Predoiu:

Bun, hai să o luăm metodic, doamnă am să fiu foarte tranșant. Ce n-am reușit noi, Ministerul Afacerilor Interne în ultima lună a fost să comunicăm câteva lucruri esențiale aș spune eu în această discuție .

Unu, rolul polițistului este să scoată din trafic orice potențial pericol care participă la trafic,  pentru a-i proteja pe ceilalți. Cum poate face el acest lucru folosind o tehnică din dotare? Această tehnică din dotarea Ministerului Afacerilor Interne este la nivelul la care se folosește în Europa, în acest moment, nu e alta mai bună. Această tehnică, indică o serie de substanțe care, fără îndoială, pot pune în pericol luciditatea, eu știu, reflexele celui care conduce autovehiculul și, la rândul său, acesta devine cum spunea Titi Aur o armă împotriva celorlalți.

Rolul agentului de poliție e  să spună stop, treci pe dreapta și, dacă ai îndoieli cu privire la tehnologia cu care noi testăm prezența sau absența substanțelor interzise din corp, ai un recurs la medic. Din acel moment, intervine rolul medicului de la Institutul de Medicină Legală, nu mai este rolul polițistului.

Pe bună dreptate s-a spus domnule, dar totuși sunt substanțe anumite substanțe care se folosesc în tratamente medicale care ar putea indica prezența unor substanțe interzise în corp. Pe lângă faptul că s-a exagerat puțin chestiunea aceasta cu simplele medicamente care se iau și determină o testare pozitivă,  dar închid această paranteză, obiecția este legitimă. Numai că la această întrebare nu trebuie să răspundă polițistul sau Ministerul Afacerilor Interne, aici trebuie să răspundă medicul, Institut de Medicină Legală, Ministerul Sănătății, legislația care trebuie să stabilească o listă cu aceste substanțe care n-ar trebui să fie consumate la volan.

 

Moderator:

Nu există această listă până acum.

 

Cătălin Predoiu:

Da și ar trebui făcută, dar până ea se face de către cei care trebuie să o facă, polițistul este obligat de lege să oprească pericolul din trafic. Altfel ajungem în situația tragică,  regretabilă e puțin spus, tragică, de neiertat din Vama Veche de acum un an de zile.

 

Moderator:

Acolo știți că mai era o discuție că îl opreau măcar pentru lipsa de  RCA nu se ajunge acolo.

 

Catalin Predoiu:

De acord cu dumneavoastră. Dar acolo polițistul nu mai avea, n-a avut obligația să îl testeze, câtă vreme i-au găsit  substanța în mașină.

 

Moderator:

Acum are obligația să-l testeze, acum are o lege care, mai mult, îl obligă ca în momentul în care îl testează cu aparatul drugtest, și vedem și cifrele din aceste 7 luni, dacă iese pozitiv la orice substanță să îi rețină carnetul, până se ajunge la IML la confirmare sau infirmarea acestui acestui lucru. Asta este clar, polițistul trebuie să facă pentru că există această prevedere.

 

Catalin Predoiu:

Alternativa e absurdă. Deci soluția alternativă, hai să folosim metoda cum facem noi, în drept, a interpretării prin reducere la absurd, dacă nu este bine așa, înseamnă că e bine să-i dai drumul pe stradă. Ceea ce e absurd! Sper că sunteți de acord.

 

Moderator:

Absolut. Dar pe de altă parte și eu, ca șofer, o persoană care știu că în viața mea nu am pus gura pe nimic…

 

Catalin Predoiu:

S-ar putea să vă aflați în situația în care…

 

Moderator:

…ce înseamnă o astfel de substanță, mă pot afla într-o situație absurdă în care să pic într-o eroare și atunci e drept față de mine.

 

Catalin Predoiu:

Teoretic. Aici este o situație clasică, de conflict, de drepturi. Adică ai pe de o parte, dreptul la viață și siguranță și integritate fizică, drept pe care polițistul este chemat să-l protejeze și dreptul la liberă circulație. În ipoteza în care mai mulți factori, nefericiți, se conjugă și un aparat drugtest indică prezența unei substanțe interzise, care, de fapt, indicația este determinată de un cockteil de medicamente, nici vorbă să iasă de la un Nurofen sau ceva de genul, din ce spun doctorii…

 

Moderator:

Să știți că alții au zis că de la doua Nurofen…

 

Catalin Predoiu:

E problema doctorilor să lămurească, nu a Poliției, și trebuiau să o lămurească demult. Deci, în această ipoteză nefericită în care se conjugă mai mulți factori, dumneavoastră ați putea să suportați consecința că nu vă puteți exercita dreptul la liberă circulație un număr de zile, trei zile.

 

Moderator:

Este, într-adevăr, acum, trei zile? Avem capacitatea?

 

Catalin Predoiu:

Obligă legea. Dacă INML nu eliberează analiza toxicologică în cele trei zile, legea obligă la restituirea carnetului. Deci asta e maximum de perioada în care dreptul la circulație vă este, hai să spunem, temporar suspendat, nu încălcat, nu eliminat, nu anulat și așa mai departe. Sigur că nu e o situație fericită și că ar fi ideal să avem o tehnologie la ora asta, în lume, care să stabilească cu o precizie indubitabilă orice substanță are omul în corp. Dar nu există! Nu are nici polițistul român, nu are nici polițistul german. E o situație, repet, clasică de conflict  de drepturi și se dă prioritate dreptului mai important: dreptul la viață și integritate fizică.

Așa a făcut Curtea Europeană a Drepturilor Omului, așa a făcut Înalta Curte de Casație și Justiție a României în două decizii, așa a făcut Curtea Constituțională a României. Deci nu întâmplător, în astfel de situații, s-a stabilit că nu este o încălcare de drepturi faptul că temporar, pentru a proteja un drept mai important, dreptul la viață, a mai multor cetățeni care se află pe drum, în trafic, câtă vreme tehnologia nu poate stabili cu exactitate până la analiza toxicologică, pe loc, prin aparatul drugtest care este situația, nu putem accepta o doză de risc care poate însemna o consecință tragică, ulterior, pe șosea.

Toate aceste chestiuni care sunt legate de tipologia substanțelor, de durata în care se face analiza toxicologică, de ce medicamente în cocktail ar putea da sau nu indicațiile aparatul drugtest țin de Medicina Legală, țin de zona medicală, nu țin de agentul de poliție. Și acest lucru cred că trebuia și vom încerca să îl explicăm mai bine.

Cum mai bine ar trebui să explicăm faptul că la ora aceasta laboratoarele de analiză ale Poliției Române sunt certificate internațional, furnizează analize colegilor din polițiile altor țări naționale ale altor țări din Europa, care sunt folosite în justiție și nu sunt puse la îndoială de nimic. Și e regretabil că din lege nu mai fac parte și aceste laboratoare, care înțeleg că au creat oarecare, eu știu, iritare în zona aceasta medicală, cum că nu ar fi suficient de calificate. Nu știu, cred că la Parlament se vor lămuri aceste lucruri.

 

Moderator:

Spuneam că am văzut astăzi o captură de droguri, despre care spunea ministerul pe care îl conduceți că ar fi fost destinate, din informațiile pe care le aveți, festivalurilor care sunt în acest weekend. Cel puțin în acest weekend, sunt două festivaluri. Aici, în București este Summer Well, la Cluj este Untold. Înțelegem că pentru Cluj erau informațiile că ar fi fost achiziționate acele droguri. Explicațiile, din punctul dumneavoastră de vedere, dacă noi, ca țară, facem în acest moment suficient sau putem face mai mult pentru a stopa consumul de droguri? Pentru că nu avem capturi prea mari, sunt date că țara noastră e la un nivel înalt de consum de droguri. Nu mai este, știți foarte bine,  zona doar de trafic.

 

Catalin Predoiu:

Comparativ cu anii anteriori, fără îndoială. Dar ați dat un grafic, dacă ați putea să îl păstrăm. Acesta arată faptul că personalul din Poliție alocat luptei cu crima organizată, care face trafic de droguri și cu droguri, uitați-vă și dumneavoastră în ultimii cinci ani, cum a crescut. Deci, anul trecut am crescut cu 21%, anul acesta cu 22%. Am alocat și noi polițiști în lupta antidrog strict pe zona de combatere a drogurilor 46% anul trecut, 47% anul ăsta. Toate acestea prin reorganizări, pregătirea oamenilor și alocarea suplimentară de resurse, plus investiții financiare în dotările lor logistice, plus cooperări internaționale, plus acorduri cu alte poliții, foaia de parcurs antidrog europeană implementată, obținut bani de la buget pentru ea.

Deci dacă aș putea spune că mai era ceva, nu cred că am ratat nimic să facem ca să multiplicăm eforturile noastre și s-au tradus în rezultate anul trecut. Sunt aproximativ 1.000 de operațiuni lansate anul trecut, în ultimele 12 luni și încheiate. Iată, și acest grafic este foarte bun. Avem grupuri destructurate 59 în ultimele 12 luni. Deci sunt 59 de rețele de trafic de droguri care au fost destructurate în ultimele 12 luni.

Situația din România nu este în regulă cu privire la consum. România este o țară și de consum și de tranzit. Dar pot să vă spun că în comparație cu situația din alte țări… Hai să spun așa, noi nu avem voie să ajungem în situația în care se află alte țări în acest moment în Europa. Pentru că există o recrudescență globală, dacă ne referim doar la Europa, un aflux de droguri prin porturile vest europene și prin rețelele care operează acolo și care răspândesc aceste droguri venite fie din Asia, fie din America Latină și America de Sud, care au provocat și violența asociată și insecuritate și lipsă de siguranță pe străzi.

O să vă dau doar două exemple. Anul trecut, într-o țară europeană prestigioasă, vest-europeană, au avut loc 600 de explozii. 600 de explozii asociate traficului de droguri. 600. Într-o altă țară, la fel de prestigioasă, europeană, au avut loc 55 de crime în relație cu traficul de droguri. Sigur că eu nu vreau să spun aici vedeți la noi e mai bine, că uite ce se întâmplă la alții. Dar vreau să avem o vedere globală sau regională asupra fenomenului și să înțelegem că până nu facem câțiva ani la rând aceste eforturi, nu putem revărsa un fenomen care s-a acumulat treptat în ultimii 10-15 ani și care a fost lăsat, oarecum, neobservat sau neabordat suficient de energic.

 

Moderator:

Nu. A fost mai mult decât atât, a fost negat.

 

Catalin Predoiu:

Bun. Eu, unul, n-am negat-o niciodată. Încă de la audierile de la Parlament, la preluarea funcției de ministru de interne, am spus lupta cu drogurile trebuie să fie principala prioritate. Le-am spus parlamentarilor, textual, pot fi verificate declarațiile pe site-ul Parlamentului. Dacă plecăm de aici, toți pe jos, de la Parlament, undeva, în orice direcție în București, în mai puțin de 1 km dăm peste o școală, intrăm acolo și vom găsi droguri. Este inadmisibil! De acolo am plecat anul trecut.

De aceea, multiplicat forțele, așa cum ați văzut și pe ecran, sute de locuri de muncă alocate în combaterea drogurilor și prevenția lor. De aceea am alocat zeci de milioane de euro pentru lupta antidrog. De aceea vom continua. De aceea, astăzi am cerut Poliției să lanseze o nouă ofensivă, să protejeze nu numai festivalurile și am discutat și cu organizatorii și cu comunitățile locale, cu primarii, cu toată lumea. Dar nu numai în zona festivalurilor, oriunde e trafic de droguri. Însă vreau să spun cu toată responsabilitatea: este o luptă de durată, este o luptă care va dura ani de zile, în care Poliția Română s-a angajat. Vom continua, dar e nevoie de un efort larg, e nevoie de o voință politică, e nevoie de voință societară, de cooperare cu cetățenii, cu societatea civilă, cu școala, cu toată lumea. Dacă vrem să luăm în serios această problemă, s-o rezolvăm toți trebuie să luptăm contra acestei nenorociri care se cheamă trafic și consum de droguri, crimă organizată.

 

Moderator:

În continuare În fața națiunii cu ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu. Când intrăm în Schengen? O să-mi ziceți că suntem în Schengen, o să-mi ziceți că suntem aerian, dar nu e destul.

 

Cătălin Predoiu:

Imediat vă spun ca să zic, așa, dar dați-mi voie să încep  o scurtă paranteză. Am verificat o statistică în pauza noastră, ca să fiu mai precis în răspunsul pe care l-am dat cu eu știu, cooperarea, noncooperarea la testul cu Drugtestul.

Și, cum v-am spus, 23 de conducători auto au refuzat testul de la intrarea în vigoare a ordonanței,  241 l-au acceptat, 26 au refuzat cu etilotestul, deci vedeți că cei care au cu alcool.

 

Moderator:

Sunt mai mulți.

 

Cătălin Predoiu:

Dar oricum sunt mai mulți, adică și în ceea ce privește carnetele suspendate în ultimele 12 luni, 22.000, 22.000 de carnete suspendate pentru consum cu alcool. E o problemă care trebuie discutată dincolo de acțiunea Poliției.

 

Moderator:

Vă duc la Schengen că n-avem multe minute și chiar vreau un răspuns. Șanse să intrăm anul acesta și terestru în Schengen sunt?

 

Cătălin Predoiu:

Sunt șanse pentru că am făcut un pas important anul trecut și acum suntem și membri Schengen, e adevărat, nu cu toate frontierele ori istoria Schengen ce arată, odată intrat în spațiul Schengen cu una sau două dintre frontiere,  niciodată statul care a intrat nu a fost cum să spun, amânat foarte mult de la intrarea cu cea de a  treia frontieră. Au fost precedente. Nu e România singura țară, inclusiv Austria a intrat etapizată în Schengen.

 

Moderatoare:

Dar de obicei intrau invers, întâi terestru și apoi aerian.

 

Cătălin Predoiu:

Dar au fost și țări în situația noastră. Nu înseamnă că automat cineva îți garantează ceva în diplomația sau politica internațională. Ce vreau să spun este că acest dosar are dacă vreți, două etaje foarte bine definite, este un etaj tehnic care incumbă Ministerului Afacerilor Interne exclusiv, combaterea migrației ilegale și noi aici ne-am făcut treaba și pe această treabă noi am construit succesul de anul trecut, am scăzut migrația ilegală cu 79 % pe sensul de intrare, 80 % pe sensul de ieșire.

Toată lumea recunoaște Eurobarometrul, recunoaște că România este una dintre cele mai sigure țări din Europa în privința combaterii migrației ilegale. Acesta a fost un argument puternic și continuăm să ne concentrăm pe această chestiune, cum am făcut asta, vă povestesc poate cu altă ocazie că nici asta n-a căzut din cer, e munca colegilor noștri de la Frontieră, de la Poliția Română și așa mai departe, Poliția de Frontieră și are o parte politico diplomatică în care este în primul rând implicat Ministerul Afacerilor Interne prin contactele pe care le are la nivel de ministru de Interne, dar sunt implicate și alte instituții, Ministerul de Externe, guvernele prin șefii de guverne și așa mai departe.

Decizia va fi una politică, fără îndoială, și va conta foarte mult pozițiile unor guverne din Europa la nivel de prim-miniștri, deci va fi foarte important după luna septembrie să ne mișcăm pe toate palierele pentru a ne promova pozițiile și a fructifica o muncă pe care noi, la Ministerul de Interne, o facem hai să nu zic că în fiecare zi lucrăm pe dosarul Schengen, dar săptămânal lucrăm pe dosarul Schengen foarte intens.

Ministerul de Interne nu mai are nici o problemă de relaționare, de credibilitate, de dialog, de construcție cu ministerele de interne din Europa, inclusiv cu cel austriac, foarte bună relație cu ministrul maghiar, suntem sprijiniți, foarte bună relația cu Comisia Europeană, piesele sunt pregătite pentru o partidă pe care să o câștigăm, dar trebuie să jucăm foarte atent, foarte rapid și pe toate fronturile.

 

Moderatoare:

Mulțumesc foarte mult, domnule ministru, că ați venit în această seară În fața națiunii.

 

Cătălin Predoiu:

Mulțumesc și eu vouă.


Alte articole:
ULTIMA
ORĂ

Aproape 32.000 de verificări efectuate cu aplicația eDAC pentru a preveni și combate posibile fapte ilegale, citește mai mult aici

15 persoane salvate în ultimele 24 de ore, detalii aici

Efectivele MAI au prins în flagrant 129 de autori de infracțiuni într-o singură zi, detalii aici

Mesajele transmise de Comisarul European pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, si de Ambasadorul Odor Balint, Reprezentant permanent al Ungariei la Uniunea Europeană ca urmare a deciziei din COREPER privind accederea României în Spațiul Schengen cu frontierele terestre începând cu 1 ianuarie 2025, detalii aici

Întrevederea ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, cu delegația Frontex condusă de Hans Leijtens, director executiv al Agenției. Detalii aici

Sari la conținut