Moderator: Vitalie Cojocari
Invitați în platou: Cătălin Predoiu, Viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne
Vitalie Cojocari: Bună seara! Începe emisiunea „Vocile care contează”. Anul 2023 s-a terminat cu o veste, putem să îi spunem controversată, legată de aderarea României la Schengen. Am fost acceptați în spațiul de liberă circulație, dar nu terestru, ci doar în Schengen aerian și maritim. Ceea ce a fost considerat de unii români un eșec, este pentru Guvernul României un succes. Nu am fi reușit să obținem nimic de la Austria, riscam să rămânem complet pe dinafară, spune ministrul Afacerilor Interne. Urmăriți un interviu pe care Cătălin Predoiu l-a acordat pentru Euronews România.
Domnule ministru, mulțumesc foarte mult pentru faptul că putem discuta astăzi aici, la sediul Guvernului și că ați acceptat invitația la interviu. Aș vrea să încep, în primul rând, cu principala problemă, care a făcut headline-uri anul trecut pentru toate știrile: integrarea în Schengen. Aderarea Schengen a fost văzută de unii ca un eșec, o capcană, pentru că am intrat în zona Air Schengen, Sea Schengen și nu terestru. Dumneavoastră cum o vedeți?
Cătălin Predoiu: Fără îndoială, după părerea mea, e un pas înainte și un pas important pentru mai multe argumente și din mai multe puncte de vedere. Dar, înainte de a explica, aș vrea să subliniez încă o dată că, din punctul meu de vedere, este rezultatul unui efort colectiv, desfășurat pe mai multe etaje de acțiune și direcții de acțiune, de la Președinție, Prim-ministru, ministru de Externe, ministru de Interne, eurodeputați, chiar și parlamentari români care au mai abordat subiectul și îl consider pozitiv.
Îl consider pozitiv pentru că, în urma lui, România a dobândit statutul de țară Schengen și pe baza acestui statut putem aborda cu mai multe șanse o discuție eficientă, constructivă, mai departe, cu Comisia Europeană, cu celelalte state membre, cu partenerii austrieci, partenerii bulgari, astfel încât să ajungem la un rezultat care să satisfacă toate interesele în prezent, în primul rând ale României.
Pe lângă aspectele practice ale călătoriilor cu avionul pe care foarte mulți cetățeni români le efectuează, există această analiză, care se face și trebuie făcută întotdeauna în raport de realitatea din teren și de rezultatul maximal posibil. Înaintea oricărui efort, cred că primul lucru pe care trebuie să-l evaluezi este contextul, rezultatul maximal care poate fi atins, să-ți cunoști interlocutorul și să adopți cea mai bună strategie. Toate aceste lucruri le-am făcut împreună.
Vitalie Cojocari: Ați spus, România este deja membră în spațiul Schengen, dar parțial. Și a doua parte e cea care ne interesează.
Cătălin Predoiu: Da, e o integrare etapizată. Nu e prima țară care exersează acest tip de integrare. Și întotdeauna primul pas a ajutat cel de al doilea pas, că m-am uitat la acest lucru.
Vitalie Cojocari: Când credeți dumneavoastră că intrăm terestru în Schengen?
Cătălin Predoiu: N-aș vrea să estimeze o dată, cum n-am făcut-o nici prima dată, la prima etapă, dar ce pot să vă spun e că voi relua destul de rapid aceste discuții pe care le am cu ministrul de interne Karner, ministrul cu care am avut un foarte bun dialog, cu care am construit o bază de încredere deja. Ne cunoaștem bine și discutăm foarte aplicat pe ideea de a construi soluții, așa cum am făcut și din vară până în decembrie.
Vitalie Cojocari: Există cel puțin un calendar, că în acest moment avem doar promisiunea, da, intrăm și terestru, dar nu avem un calendar?
Cătălin Predoiu: Există o obligație stipulată în decizia Consiliului Uniunii Europene în urma acordului politic, ca acest lucru să se discute și să se realizeze într-un termen rezonabil. Fără îndoială, că vom relua în prima parte a acestui an aceste discuții, vom vedea unde vor conduce. Ele trebuie consolidate prin acțiuni ferme în teren, de întărirea protecției frontierelor, de întărirea cooperării polițienești între state, între state și Frontex, pentru a combate migrația ilegală, pentru a combate traficul de persoane, pentru a îmbunătăți parametrii numerici cu privire la aceste acțiuni, adică pentru a reduce orice cifră care reflectă migrația ilegală, trafic de persoane și așa mai departe, criminalitate transfrontalieră la modul cel mai general.
Deci, aceste soluții se construiesc pe bază de încredere și încrederea, la rândul ei, se fundamentează pe o realitate din teren. Deci, de aceea trebuie să progresăm și pe zona de acțiune concretă în teren, nu numai pe calea discuțiilor între ministere, discuții între miniștrii și așa mai departe.
Vitalie Cojocari: Dar au fost și niște condiții care ne-au adus pe noi în zona Air Schengen. Ne puteți spune care sunt aceste condiții? Ați enumerat câteva deja.
Cătălin Predoiu: Cu tot respectul, dar termenul condiții nu este cel riguros, cel care reflectă realitatea din documente. În documente se vorbește de măsuri adiacente. Ce înseamnă aceste măsuri adiacente? Foarte concret, înseamnă întărirea controlului la frontiere.
Vitalie Cojocari: Care frontiere, domnule ministru?
Cătălin Predoiu: Toate frontierele. Și frontiera română și frontiera bulgară.
Vitalie Cojocari: Între România și Ungaria va fi mai dificil să traversăm?
Cătălin Predoiu: România și statele membre, nu. Între România și statele non-Schengen. În același timp, întărirea controalelor la frontierele aeriene, echiparea acestor puncte de trecere a frontierei cu specialiști în depistarea actelor de identitate, pașapoarte, cărți de identitate falsificate, suplimentarea numărului de ofițeri FRONTEX, care să sprijine polițiștii de frontieră români și polițiștii de frontieră bulgari, cooperarea polițienească întărită între România, Austria, Bulgaria și alte state membre, investiții suplimentare în dotarea Poliției de Frontieră din România și Bulgaria, care să fie făcute prin fonduri europene, obligație asumată de Comisia Europeană. Deci, sunt o serie de măsuri care, în niciun caz nu e vorba de condiții, ci sunt măsuri concrete care contribuie la întărirea protecției frontierelor, lucru care este în interesul, în primul rând, al cetățenilor români, e normal să ne protejăm frontiera. Apoi, există o serie de măsuri adiacente cu privire la aplicarea întocmai a Regulamentului Dublin.
Ce este acest Regulament Dublin? Un document comunitar, deci semnat de toate statele membre Schengen, care stabilește procedurile în cazul admisiei-readmisiei, retrimiterii migrației secundare și așa mai departe. Deci cazuri de cetățeni din țări terțe, care accesează un stat Schengen, să zicem în mod legal, dar care ulterior depășesc termenii de ședere, migrează ilegal într-un alt stat Schengen și așa mai departe și acolo intervin o serie de reguli specifice, care înseamnă inclusiv retrimiterea în statul de origine al primei intrări în spațiul Schengen, astfel încât să fie procesați conform legilor în vigoare.
Vitalie Cojocari: Anul trecut au fost 150 de cetățeni străini non-Schengen, care au venit în România din Austria.
Cătălin Predoiu: Acei cetățeni trecuseră prin România.
Vitalie Cojocari: Bun, e foarte clar, asta prevede Regulamentul Dublin. Dar dacă asta se întâmplă deja în cazul cetățenilor care ajung în România și ulterior sunt găsiți, să zicem, în Austria, ce e nou, ce se schimbă?
Cătălin Predoiu: Vă spun de ce s-a simțit nevoia acestei sublinieri, aș spune și vă spun de ce România este la pachet cu Bulgaria. Așa a fost făcut tratatul când a fost făcut. Dacă partea austriacă a simțit să sublinieze anumite lucruri, nu a simțit să le sublinieze față de România. Noi nu facem sau nu urma să facem nimic în plus, am zis ce facem în prezent, în virtutea acestui acord politic și în virtutea Deciziei-cadru.
Deci, România deja aplică Regulamentul Dublin. În Regulamentul Dublin și în Pactul de solidaritate care s-a încheiat în urma acestui regulament anul trecut, în primăvara anului 2023 este stipulată posibilitatea pentru statele membre de a încheia acorduri bilaterale care să accelereze procedurile de aplicare a Regulamentului Dublin. Să dăm un exemplu: dacă pentru o anumită procedură, Regulamentul Dublin prevede 30 de zile, două state nu pot fi oprite să prevadă că între ele procedura se desfășoară în 15 zile.
Ei bine, România a încheiat deja, până să îmi preiau eu mandatul, ceea ce e un lucru lăudabil pentru ministrul anterior, a încheiat un acord prin care se trece la aplicarea foarte riguroasă a procedurilor din Regulamentul Dublin. Un astfel de acord nu a fost încheiat deocamdată și de Bulgaria cu partea austriacă. Am dat un exemplu, deci toate acestea…
Vitalie Cojocari: Și în câte zile vor putea să ajungă în România cei care au fost înregistrați aici și au fost găsiți în Austria?
Cătălin Predoiu: Să știți ceva: cu cât mai repede, cu atât mai bine, pentru că odată returnați aici…
Vitalie Cojocari: Ați menționat 30 de zile. Ar putea să fie ceva, să fie…?
Cătălin Predoiu: Poate să fie și un număr de 5, 7 zile și 3 zile, depinde cât de repede se mișcă Polițiile de Frontieră, Polițiile Naționale, pentru că, odată ajuns și noi avem interesul, pentru că, vedeți dumneavoastră, migrarea secundară din România, de exemplu, într-un alt stat terț, nu înseamnă doar o încălcare a legislației acelui stat terț din Schengen, înseamnă și încălcarea legislației noastre. Dacă el primește, de exemplu, drept de azil în România și ignoră legea, legea română, și pleacă mai departe și pentru mine e o știrbire a legislației, a ordinii de drept și așa mai departe. Și am tot interesul să-i aplic legislația română și să îi aplic, de exemplu, o decizie de returnare. Deci, toate aceste măsuri sunt în interes reciproc.
Ca să vă răspund la întrebare – de ce au mai fost menționate? Au fost menționate din mai multe motive:
– unul ar fi că la acest moment există, dacă vreți, o diferență de viteză între aplicarea Regulamentului Dublin de către autoritățile române și autoritățile bulgare.
– doi: există o preocupare pentru viitor a părții austriece și a Comisiei Europene ca aceste regulamente să se aplice corect, da?
– și trei: dacă vreți, există un interes comun al tuturor țărilor ca Regulamentul Dublin să funcționeze foarte bine, deci nu e nimic în plus față de ceea ce nu există din punct de vedere al practicii de frontieră a autorităților române în acest moment.
Vitalie Cojocari: Eu înțeleg că dumneavoastră ați avut o colaborare destul de bună cu ministrul Karner, ministrul austriac de interne, în schimb, Bulgaria, atunci când a vorbit despre negocieri, nu au fost numite condiții, măsuri, a fost foarte intransigentă, spunând că sunt inacceptabile. Acum am citat din președintele Bulgariei, Rumen Radev. De ce a avut această poziție Bulgaria?
Cătălin Predoiu: Unde a fost intransigentă Bulgaria?
Vitalie Cojocari: Citez exact, Președintele Bulgariei, Rumen Radev, despre Air Schengen: Condițiile pe care ministrul austriac le pune sunt inacceptabile.
Cătălin Predoiu: Da, cu tot respectul pentru declarația președintelui și pentru președintele bulgar, dar dansul n-a fost la masa de negociere. Eu, la masa de negociere, am văzut ministrul bulgar, care a considerat acceptabile aceste soluții, în final, care a discutat cu partea austriacă, așa cum am discutat și noi. Și aș vrea să vă spun un lucru: sigur că de la bun început noi am pus problema, vorbesc de partea română acum, a tuturor celor trei frontiere. În niciun caz nu ne-am abdicat de la acest principiu.
Vitalie Cojocari: Cele trei frontiere, adică?
Cătălin Predoiu: Adică frontiera aeriană, maritimă și terestră.
Vitalie Cojocari: În sensul ăsta, ok.
Cătălin Predoiu: Și pentru aplicarea aquis-ului Schengen, adică ridicarea controlului de la frontieră pe toate cele 3 frontiere. Dar una este ceea ce îți dorești și una e ceea ce îți arată realitatea din teren. Și cred că cineva, totuși, trebuie să o spună, că așa e onest și lucrul acesta e verificabil. Sub aspectul frontierei terestre, partea austriacă n-a făcut niciodată niciun pas înapoi. A fost destul de clară de la bun început. Pentru dânșii, în 2023, subliniez în 2023, iese din discuție să poată accepta o ridicare a controlului de frontieră la frontiera terestră, pentru că au încă probleme de migrație. Și nu cu România, au subliniat acest lucru.
Au încă probleme legate de cadrul legislativ european cu privire la migrație și azil și acest lucru s-a rezolvat în extremis în ultimele zile ale lui decembrie, la nivel european, Pactul pentru Migrație și Azil – a fost acolo un trialog între Parlament, Consiliu și Comisie. Au încă probleme de cooperare bilaterală cu alte țări membre în Schengen și, în general, au o problemă cu privire la funcționarea în ansamblu a spațiului Schengen.
Și atunci, de la bun început și de fiecare dată, au subliniat acest lucru. Deci, la o analiză dură așa cum trebuie făcută, dacă vrei să rămâi în contact cu realitatea, practic alternativa ar fi fost, pentru noi, cu toate frontierele în afară sau cu două frontiere înăuntru și perspectiva, scris în decizie, de a discuta frontiera terestră în 2024. Ori, eu cred că această soluție, reieșită dintr-un concert european până la urmă, pentru că multe state au fost implicate în această discuție, atenția se canalizează pe cele trei țări.
Dar, au fost multe state care au avut pe agendă acest subiect. Este o soluție bună și mai cred ceva: că refuzul unei astfel de soluții și ratarea, dacă vreți, a unui pas înainte, pe ideea că faci toți trei pașii deodată, la un moment dat, în 2024, pe lângă că ar fi fost nerealist, ar fi produs în rândul celorlalte state membre și la nivelul Comisiei, chiar și la nivelul Parlamentului European, un soi de așteptări neîmplinite și o incertitudine cu privire la poziționarea altor state în 2024.
Mai concret spus, noi ne-am bucurat de un sprijin solid al tuturor celorlalte state membre, ba chiar și Austria a spus Nu cu România avem o problemă, avem o problemă la nivel european. Avem o problemă cu privire la funcționarea spațiului Schengen. Nimeni nu putea garanta că situația ar fi rămas la fel în 2024.
Vitalie Cojocari: Din cauza alegerilor?
Cătălin Predoiu: Sunt alegeri în multe state europene și dacă ești un om, operator politic administrativ realist, trebuie să ții cont de acest lucru. Ne place, nu ne place, e drept, nu e drept, e cu totul altceva. Deci nu suntem la tribunal, nu-i vorba de dreptate aici. Aici e vorba de realism politic și e vorba de a satisface interesul național, maximum din ce se poate face într-un anumit moment și a-ți deschide o perspectivă pentru pasul următor.
Doi: presiunea migraționistă nu va scădea anul ăsta, ci va crește. Sunt probleme foarte mari pe migrație din sud și din Orient. Contextul securitar regional, apropiat și mai puțin apropiat, depărtat din Orient, este acela care e generator de potențial migrațiune și generator de îngrijorări la nivelul altor state membre. Îți dau un exemplu: am avut o discuție bilaterală cu un stat membru al spațiului Schengen și evident și al Uniunii Europene din estul continentului, care era foarte preocupat în discuțiile pe care le-am avut de presiunea la nordul frontierei române, de trafic de arme, ocazionată sau generată dacă vreți, contextualizată de războiul din Ucraina. Deci, sunt țări care își pun tot felul de probleme. Același stat îmi spunea sau reprezentantul, ministrul respectiv, îmi povestea că e o preocupare majoră la ei cu privire la instrumentalizarea migrației dinspre est la frontiera lor națională. Ce înseamnă instrumentalizarea migrației? Înseamnă facilitarea unor migranți de a penetra frontiera statului respectiv în mod ilegal, prin toleranță față de controale, chiar punerea la dispoziție a unor mijloace de călătorie, a unor documente de tranzit și așa mai departe, astfel încât migrantului ilegal din Extremul Orient, de exemplu, să ajungă foarte rapid la granița Uniunii Europene, la granița primului stat membru în spațiul Schengen și a Uniunii Europene.
Vitalie Cojocari: Înțeleg că ar fi fost și alte state, dar..
Cătălin Predoiu: Exista un context care nu-i deloc senin.
Vitalie Cojocari: S-a vorbit foarte mult despre plăți compensatorii. Obligarea Austriei la plăți compensatorii pentru că România pierde, la faptul că Austria ar putea să fie dată în judecată. Au fost aceste soluții care au fost discutate în spațiul public.
Cătălin Predoiu: Unele au fost și verificate cu foarte mare insucces la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Vedeți, eu am învățat la Facultatea de Drept că o plată compensatorie reprezintă o despăgubire financiară a unei pagube dovedite într-un tribunal. Deci, ca să vorbești de plată compensatorie, atunci trebuie să ajungi într-un tribunal. Într-un tribunal trebuie să ataci ceva, da? Ce anume era de atacat, că noi nu avem nici decizie?
Juriștii mă înțeleg mai ușor. Nu vreau să spun că numai juriștii pot înțelege acest lucru. Cred că problema până la urmă e foarte simplă . Nu există niciun fel de decizie la nivelul Consiliului JAI, nu s-a luat niciodată vreo decizie, exceptând anul trecut, când nu s-a votat decizie. Deci, ce să atace la Curtea de Justiție a Uniunii Europene?
Vitalie Cojocari: O singura întrebare…
Cătălin Predoiu: Sunt în funcție de tratat. Eu cred că e important de știut lucrul acesta. Tratatul nu prevede un automatism între îndeplinirea condițiilor tehnice și luarea unei decizii politice la nivelul Consiliului. Deci nu este automat, asta nu obligă statele membre. Și România când va fi chemată să-și dea votul pentru intrarea unui alt stat membru în Schengen va fi liberă să-și exprime acest vot politic, la cel mai înalt nivel, în funcție de interesele sale naționale și, sigur, ținând cont sau nu și de condițiile tehnice. Dar nu va fi obligată, dacă un stat terț candidat care îndeplinește condițiile tehnice. Nu va fi obligată România să spună da automat, deci este foarte complex, nu-i așa de simplu, după părerea mea, să judeci – era mai bine sau așa că era mai bine așa – clar, din punctul meu de vedere, este mult mai bine că s-a făcut un pas înainte. Repet și conchid că a fost un efort colectiv, al mai multor instituții, Președinte, Premier, ministru de Externe, ministru de Interne, eurodeputați, colegii noștri din staff-ul tehnic.
Vitalie Cojocari: O ultima întrebare, pentru că vreau să vreau să închei acest subiect și să trecem la următorul. Sunt foarte curios, pentru că s-a discutat despre asta și vreau să-mi spuneți dacă au mai fost nu neapărat condiții sau alte măsuri secrete care s-ar fi negociat. Întrebarea este foarte serioasă, s-a vorbit despre eventuale extrageri de gaze din Marea Neagră, care ar fi fost cedate, s-a vorbit despre exploatări forestiere pentru companiile austriece. Au fost vreodată discuțiile acestea?
Cătălin Predoiu: Niciodată. Cum să spun, există mai multe fronturi de lucru, dar noi știm fiecare ce și cum s-a discutat. Niciodată nu s-a discutat în acești termeni. Altceva pot să spun că s-a discutat. Eu, la rândul meu, pentru a construi acest, dacă vreți climat de încredere și de construcție între cele două părți, am evocat faptul că avem în perspectivă foarte multe interese comune și că ele pot fi afectate de o neîmplinire pe acest dosar până la capăt și că asta ar ajuta evident atmosferei dintre cele două țări, ar ajuta românii care sunt acolo în Austria, care muncesc, trăiesc acolo. Și una e să trăiești într-o țară care are, cum să spun, o relație constructivă, fructuoasă, înfloritoare cu țara ta de origine și alta e să fii într-un climat mai tensionat, dar în niciun caz, dezmint categoric aceste speculații.
Vitalie Cojocari: Vreau să discutăm și despre frontiere, în contextul aderării la Schengen, frontierele terestre. A existat această problemă, acest scandal al primarului de la Baia Mare, care a trecut frontiera terestră, a reușit să treacă cu un buletin care nu-i aparținea. Acum, acest lucru ce arată, în contextul Schengen, că frontierele noastre nu sunt suficient de bine întărite? Știu că dumneavoastră ați lansat o anchetă. Ce ați descoperit? Cum a fost posibil ca un om să-l recunoască pe Cătălin Cherecheș, să se uite în buletin, să vadă că nu este acea persoană și totuși, să-l lase să treacă?
Cătălin Predoiu: O trecere ilegală de frontieră nu echivalează cu o slăbiciune structurală a frontierei respective. Treceri ilegale de frontieră se întâmplă în orice stat membru al Uniunii Europene. Asta nu înseamnă că, din punctul meu de vedere, ceea ce s-a întâmplat în cazul Cherecheș este scuzabil, în niciun caz, ci dimpotrivă. De aceea am și reacționat atât de ferm și am transmis cât se poate de franc, direct, tuturor șefilor din Ministerul Afacerilor Interne și din armele ministerului implicate, nemulțumirea mea, insatisfacția mea și responsabilitatea pe care o au, să remedieze rapid ce se poate remedia. Adică să coopereze cu colegi polițiști din țările membre ale Uniunii Europene, să ajute la identificarea lui și la prinderea lui.
Dar ce vreau să spun este că un astfel de caz nu reprezintă o slăbiciune structurală. Important este să nu devină slăbiciuni structurale și de aceea și măsurile mele au fost foarte energice, am cerut măsuri drastice și dacă permiteți termenul, fără milă, pe lângă anchetele pe care le-am inițiat prin Corpul de Control și care sunt încă în curs, pentru că am cerut anchete minuțioase, nu superficiale, rapide, ca să ofer un răspuns, să închid problema.
Pe mine mă interesează să știu tot ce s-a întâmplat acolo. Sigur că pot să-mi fac ca individ, ca cetățean, o părere. Sigur că și eu, atunci când am văzut în telefon fotografia, prin cameră, prin parbriz, în viteză în autostradă, era simplu de identificat din punctul meu de vedere, dar asta nu înseamnă că părerea mea trebuie să prevaleze și părerea celui care face ancheta.
După cum știți, am luat și măsuri manageriale, am înlocuit toată conducerea Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, tocmai pentru a transmite și un mesaj că luăm în serios astfel de lucruri și pentru faptul că, dacă undeva se produce o astfel de neregulă, poate că managementul trebuia să facă mai mult. La fel în Poliţie, la fel la Direcţia Generală de Protecţie Internă, nu a fost nimeni ocolit, nimeni protejat.
Vitalie Cojocari: Doar că presa a scris imediat după ce ați luat aceste măsuri, faptul că, de exemplu, și acum o să vă dau repede niște exemple. Fostul șef al IPJ Maramureș, Mihai Gherman, a fost cel care a fost criticat, chiar de dumneavoastră, că și-a luat concediu în perioada în care Cătălin Cherecheș a fugit din țară, a ajuns adjunct al IPJ Vaslui.
Victor Ivașcu, demis din funcția de șef al Poliției, este acum la dispoziția dumneavoastră, nu știu în ce funcție ar putea să ajungă. Doi dintre adjuncții dânsului sunt acum în Direcția de Supraveghere și Control al Trecerii Frontierei. Un fost șef al Direcției de Protecție Internă Maramureș s-a pensionat. Acești oameni nu au dispărut din sistem, ei rămân în continuare.
Cătălin Predoiu: Rămân în continuare în sistem, pentru că fiecăruia ar trebui să i se aplice o sancțiune pe măsura culpei. Doi la mână, dumneavoastră, implicit ați ridicat o temă foarte importantă: Care este statutul și regimul juridic al acestor funcții, nu numai în sistemul Ministerului Afacerilor Interne, în general în sistemul public din România. Poate că merită făcută o emisiune pe acest subiect. Ce și câtă putere are un ministru să ia rapid măsuri drastice, mai puțin drastice sau uneori să nu aibă nici o putere să ia vreo măsură.
Deci, există o discuție legată și de statutul juridic și de regimul juridic al acestor funcții și al persoanelor care le ocupă. Doi la mână, există încă o anchetă în curs. Ceea ce este important, cred eu, că în limita maximă a puterilor mele, am luat la maximum aceste măsuri și ele s-au tradus prin schimbări la toate punctele în care s-a ajuns la concluzia că s-a greșit, din punctul meu de vedere, ca ministru. Pentru că nu-i vorba doar de acarul Păun, ultimul care l-a văzut pe domnul Cherecheș pe teritoriul României, ci e vorba de un lanț întreg, pe unde au funcționat, atribuții profesionale, legale, care ar fi putut să atragă un semnal, o informație, o precauție, o prudență în plus, respectând toate drepturile fundamentale ale omului.
Vitalie Cojocari: Am vorbit și spuneam aici despre o persoană care s-a pensionat. Presa, la sfârșit de an a scris despre un val de pensionări din Poliție. Confirmați că există acest val de pensionari din Poliție și ce cifre aveți?
Cătălin Predoiu: Confirm. În cursul anului 2023, sistemul Ministerului Afacerilor Interne a pierdut aproximativ 10.000 de cadre prin pensionare, din care 2500 în decembrie.
Vitalie Cojocari: Adică sfârșitul de an a reprezentat un vârf?
Cătălin Predoiu: Da, aș putea spune că da. E foarte simplu răspunsul. Statul român oferă încă, prin legislație, condiții mai atractive de a merge la pensie la o anumită vârstă decât de a sta la muncă. Câtă vreme nu schimbăm această filozofie, pe mine nu mă interesează discuții și doctrine politice.
Vitalie Cojocari: Care sunt aceste condiții, domnule ministru?
Cătălin Predoiu: Eu vorbesc de toate sistemele acum, nu numai de Ministerul Afacerilor Interne. Vârstele destul de scăzute și salariile care nu mai corespund nivelului de trai, gradului de complexitate al muncii.
Vitalie Cojocari: Salariile au crescut cu 5 %.
Cătălin Predoiu: Încă o dată, 5 %. Inflația, costul prețurilor și așa mai departe, costul vieții a crescut și el, dar eu mă refer nu numai la valorile numerice ale acestor remunerații, la solde și așa mai departe. Mă refer la ansamblul statului român, care trebuie să-și regândească, global, politica de salarizare. E o gândire foarte atentă cu privire la importanța muncii fiecăruia și la performanța lui. Mă gândesc la legarea acestor performanțe de niște criterii, la o evaluare corectă, nu simplul fapt că acumulezi ani sau indici în funcție înseamnă neapărat că ești și foarte bun. Am deja o experiență destul de extinsă de lucru în administrație. Și pot să vă spun că de multe ori am întâlnit pe etaje inferioare, să le spunem, nu în sens peiorativ, da, ale administrației, oameni cu mult mai valoroși decât cei care conduc instituții.
Vitalie Cojocari: Și nu puteți să faceți, sunteți totuși ministru, nu puteți să faceți ceva, astfel încât oamenii de la etajele inferioare să ajungă sus?
Cătălin Predoiu: Eu, pe unde am fost, să știți că m-am ocupat de asta și pot dovedi, dar aici e vorba și de legislație și nu o face Ministerul Afacerilor Interne. Trebuie regândit, într-adevăr, pentru că în perioada următoare provocările pe linia de ordine publică, siguranță publică, migrație ilegală, trafic de persoane, terorism, siguranță, în sensul cel mai larg, al cetățeanului român…
Provocările acestea vor crește. Deci, importanța acestui sistem e crucială. Eu am fost ministru și la Justiție, după aderare la câțiva ani. Și am știut ce important a fost atunci pentru aderare să dezvoltăm sistemul judiciar și așa mai departe. Pot să vă spun, cu aceeași experiență pe care am acumulat-o, că acum este crucial să dezvoltăm, să perfecționăm, să aliniem statutul din toate punctele de vedere al celui care lucrează pentru siguranța publică, în sensul cel mai larg, la un nivel corespunzător provocărilor.
Vitalie Cojocari: Câți polițiști vă lipsesc, concret, acum?
Cătălin Predoiu: Păi, Ministerul Afacerilor Interne a pierdut în ultimii ani, nu doar anul acesta, în ultimii ani a pierdut cam 30 și ceva de mii de cadre.
Vitalie Cojocari: Și câți ar trebui acum, dacă ați putea angaja, mâine?
Cătălin Predoiu: Avem capacitatea, la Academia de Poliție să scoatem 600 de absolvenți pe promoție și de la școlile de agenți, câteva mii, deci alte câteva mii, 2.000 și ceva, deci, practic, o capacitate insuficientă față de ceea ce avem nevoie. Dar, pe lângă numărul lor, este importantă și pregătirea lor și aici s-au pierdut nu numai oameni, s-au pierdut oameni cu expertiză. Și toate lucrurile astea, combinate, zguduie sistemul, chiar dacă nu se vede din exterior, dar din interior se simte.
Vitalie Cojocari: De unde veți găsi angajați pentru că…?
Cătălin Predoiu: Avem altă formulă. Decât să apelăm din nou la o sursă externă, dar de data asta am subliniat acest lucru responsabililor din minister, vreau să insiste mai mult pe pregătirea profesională. Nu spun că în anii trecuți nu s-a făcut. S-a făcut, dar să facem mai mult.
Vitalie Cojocari: De când credeți că ar putea să înceapă angajări masive în Poliție? E o întrebare cu siguranță…
Cătălin Predoiu: Din momentul în care această meserie va deveni din nou atractivă.
Vitalie Cojocari: La altceva mă refeream. Poate că oamenii care se uită, cei care nu sunt în Poliție, ar avea o pregătire și ar dori să se angajeze, ei de când se pot angaja din zona externă în Poliția Română?
Cătălin Predoiu: Vom organiza concurs cât de curând, să urmărească pagina de internet a Ministerului și pot, da, accede în această profesie nobilă, frumoasă pe care trebuie să o reconstruim în anii care vin.
Vitalie Cojocari: Din punctul dumneavoastră de vedere, în acest moment, care structură a Poliției este cea mai afectată? Ați enumerat câteva, dar vreau să-mi dau seama dacă există una la care vă gândiți și credeți că este cea mai afectată?
Cătălin Predoiu: Poliția Română e cea mai afectată, fără îndoială. Mă duceam cu gândul la faptul că noi trebuie să întărim și Poliția de Frontieră. Am făcut pași și în direcția schimbării concepției cu privire la Jandarmeria Română, de a trece la un sistem în care să utilizăm mai mult jandarmii în stradă și mai puțin pe culoarele unor clădiri care să fie păzite noaptea, deși sunt goale și unde poți foarte simplu să amplasezi o cameră de luat vederi legată la un terminal și să fie supravegheate mai multe clădiri de o singură persoană. Deci, o schimbare de concepție cu privire la Jandarmerie a fost elaborată în cadrul Jandarmeriei, a fost promovată pe cale ierarhică în Minister, am citit-o, am discutat-o, am analizat-o, am promovat-o mai departe, se vor face pași anul acesta.
Deci regândim toate aceste chestiuni, digitalizarea, la rândul ei, va avea un mare rol. Am cerut structurilor Ministerului să elaboreze un plan de priorități pentru utilizarea resursei bugetare în anul acesta, astfel încât să concentrăm foarte mulți bani pe dotare și pe logistică și pe digitalizare, adică trebuie să suplinim deficitul acesta de personal cu un surplus de dotări logistice, tehnologizare, de digitalizare și de cooperare între unitățile care structurează forțele Ministerului Afacerilor Interne. Și aici e mult de lucru, aici e mult de lucru, adică interoperaționalizarea, cum spun dânșii, după părerea mea, comportă îmbunătățiri, dar și prin cooperarea internațională.
Vitalie Cojocari: Pentru că vorbiți de digitalizare, un proiect foarte așteptat și românii se întreabă, este vorba despre ce se va întâmpla cu buletinele noi pe care urmează să le obținem în 2024? Este proiectul referitor la buletinele de identitate electronice.
Cătălin Predoiu: Am să vă explic.
Vitalie Cojocari: Ele au fost în Cluj și mai departe, n-am auzit nimic.
Cătălin Predoiu: A fost un proiect, există un proiect-pilot în derulare în județul Cluj, inițial în municipiu, apoi în județ. Au fost emise acolo în jur de 17.000 de cărți electronice de identitate. Acest proiect trebuia extins la nivel național în anul 2023, un proiect pe care l-am găsit întârziat, dar aș vrea să subliniez, nu este întârziat din culpa vreunei structuri a Ministerul Afacerilor Interne sau din culpa unui ministru anterior. A fost întârziat pentru că există aici un triunghi contractual. Nu este implicat doar Ministerul aici. Aici este implicată și Compania Națională Imprimeria Națională pentru finanțarea întregului proiect și pentru eliberarea blanchetelor, iar Imprimeria Națională a avut un contract extern cu un furnizor al unui hard, parte din acest ansamblu tehnologic, dacă vreți, pentru emiterea cărții electronice de identitate care a avut dificultăți câteva luni de zile, anul trecut, pentru a livra produsul. Eu am găsit proiectul blocat și din acest motiv…
Vitalie Cojocari: Un produs, adică o parte de harduri, ce? Un cip, ce anume?
Cătălin Predoiu: Ceva de genul ăsta, da. Și atunci am cerut ca toată lumea să se așeze din nou la masă, să găsim o formulă care să evite, eu știu, un proces care ar fi însemnat ani de zile, soldat cu orice rezultat, ar fi însemnat, oricum, întârziere. Mă rog, cert e că s-a ajuns la o soluție, furnizorul francez s-a reangajat să livreze la timp aceste produse între noile scheme și sper ca în cursul anului 2024 Imprimeria Națională să fie în măsură ca, la rândul ei, să livreze față de noi anumite componente. Mai are și o licitație de făcut, e un sistem de chei publice care să intre în componenta tehnologică a produsului. A fost și acolo o licitație care înțeleg că a fost contestată de către patru părți, în sfârșit s-a pronunțat soluția, să reia dialogul competitiv undeva în jur de 17 ianuarie, când trebuie depusă oferta, Compania Națională de Imprimerie trebuie să evalueze în 20 ianuarie reia dialogul competitiv. Sunt lucruri de făcut, erau blocate, am reușit să le deblocăm.
Vitalie Cojocari: Și ce înseamnă această deblocare?
Cătălin Predoiu: Înseamnă că, eu sper ca la finalul anului 2024 să avem implementat acest proiect.
Vitalie Cojocari: Toată lumea va beneficia de buletine electronice?
Cătălin Predoiu: Carte electronică de identitate.
Vitalie Cojocari: De la sfârșitul anului 2024?
Cătălin Predoiu: În mod normal, repet, dacă toți acești furnizori, cred că sunt foarte mulți furnizori pe traiect și își fac treaba, cu certitudine da. În orice caz, eu pot să vă spun că structurile Ministerului Afacerilor Interne vor îndeplini întocmai și la timp, orice obligație. Dar, atenție, pentru că s-ar putea să mai aveți în discuție acest subiect în 2024, subliniez ce spuneai, că sunt multe părți implicate și alte instituții din România și parteneri externi, fiecare trebuie să-și facă treaba aici ca să respectăm termenul. Noi, Ministerul de Interne ni-l vom respecta, vă garantez acest lucru.
Vitalie Cojocari: Pentru că nu mai avem timp, dar avem ultimul subiect și aș vrea să vă întreb despre traficul de droguri. A fost o mare problemă la un moment dat, chiar și ați anunțat că veți reorganiza Inspectoratul de Poliție Județean Constanța, s-a încheiat, apropo?
Cătălin Predoiu: Mai sunt măsuri în curs până la aceste măsuri, inclusiv de echipare cu personal…
Vitalie Cojocari: Polițiștii erau nemulțumiți, au și protestat în fața…
Cătălin Predoiu: Revin imediat, stați puțin că lămurim și asta cu protestul.
Vitalie Cojocari: Vă rog!
Cătălin Predoiu: Toate aceste măsuri se întind pe o plajă de timp până la sfârșitul primăverii 2024, adică inclusiv cu suplimentarea de personal, logistică și așa mai departe. A fost o nemulțumire legată de program și nu toți polițiștii, ci o parte dintre ei. Sunt discuții în curs, am si explicat, e un proiect pilot, formula pe care să mergem va fi reevaluată la sfârșitul lui ianuarie, începutul lui februarie, dacă ajungem la concluzia că trebuie schimbat puțin programul, o s-o facem, nu e nevoie să-mi protesteze cineva, pentru că știu că există două opinii aici: a fost, într-un fel programul, nu prea a funcționat, s-a mers pe… Nu din capul meu sau, doar din capul meu a venit această soluție, un colectiv mai larg care a gândit-o, sunt și altele. Eu repet, un proiect pilot, dar care, mă rog, oricum va fi altceva decât…
Vitalie Cojocari: În primăvară ar trebui să se termine.
Cătălin Predoiu: Sunt multe măsuri de implementare, dar el trebuie să funcționeze și dacă lucrurile merg bine, așa cum eu sunt convins că vor merge, el va servi către bază în anii care vin, pentru reorganizări similare, pentru că, vedeți, noi mergem pe o structură foarte rigidă și pe o concepție foarte rigidă și, în general, toată concepția asta de organizare a structurilor Ministerului de Interne datează de 20 – 30 de ani. Lumea s-a mișcat mult de atunci. Provocările sunt diferite, amploarea lor e diferită, structura lor e diferită și diferă de la un județ la altul, de la o regiune la alta.
Ori, structura căsuței, dacă vreți, modul de organizare a unui inspectorat, e cam la fel, e standard, dacă vreți. E ca și când vrei să îmbraci același costum pe 100, pe 40 și ceva de persoane care au conformație diferită. Nu va funcționa. Evident, cineva se va simți mai strâns sau prea larg în costumul respectiv. La fel și aceste forme organizaționale, nu-i totuna în județul Constanța, cu un alt județ din cealaltă parte a țării, nu-i totuna județul Cluj, cu un altul din partea de… Specificitățile sunt diferite, fenomenul infracțional e diferit. De ce nu, cultura locală cu privire la respectarea legilor…
Vitalie Cojocari: E mult de discutat despre asta.
Cătălin Predoiu: Cu siguranță, putem face o teză de doctorat pe ea.
Vitalie Cojocari: Așa este. Și câteva emisiuni. Referitor la traficul de droguri, care este până la urmă, filiera, cum ajung drogurile în România? De ce nu avem scannere, de pildă, pentru că s-a discutat și despre asta și o să vă dau o cifră care este din strategia națională în domeniul drogurilor, în vigoare această strategie, 80 % în ultimii patru-cinci ani dintre capturi vizau cantități sub cinci grame de droguri.
Cătălin Predoiu: Dar eu pot să vă dau exemplu. Lucrurile s-au mișcat și aici. Știu că am fost citat și răscitat parțial cu o declarație
Vitalie Cojocari: Ca să înțeleagă și cei care se uită. Citatul este în felul următor: bătălia cu drogurile la categoria adulți este pierdută.
Cătălin Predoiu: Numai că este o citare incompletă, a existat o virgulă acolo și urmare care spunea, trebuie să ne organizăm ca să o câștigăm. Iar fraza respectivă, nu am spus-o la televizor prima dată, am spus-o prima data în sediu IGPR, la prima mea întâlnire cu activul de comandă al IGPR, în care am spus niște lucruri dureroase, pe nume, acolo, și am spus ca să înțelegem de unde plecăm și să ne mobilizăm. Și oamenii s-au mișcat. E adevărat că mai sunt lucruri de făcut. Dar să știți că, anul trecut au avut loc nu mai puțin de 842 de acțiuni operative pe droguri, pe trafic de droguri. Nu vorbim de consum. Trafic 842, încă o dată, repet 842.
Vitalie Cojocari: Înțeleg cifra este impresionantă, dar capturi?
Cătălin Predoiu: Vă dau cifrele oficiale ca să nu greșesc, nici să nu par cumva că sunt… 800 de kilograme de droguri în total, anul trecut, 1.300.000 de diverse comprimate, 58 de culturi, 6,1 tone masă verde desființată, 3 tone de precursori. Sunt mii de persoane trimise în judecată, arest la domiciliu 1200, control judiciar alte 400 și așa mai departe. Deci sunt în jur de 2 – 3000 de persoane care au intrat în acțiunea Poliției pe parcursul acestor 800 de acțiuni operative.
O acțiune operativă, cine știe, cunoaște domeniul, știe ce înseamnă. Înseamnă pregătire, înseamnă strângerea de probe, înseamnă acțiune, înseamnă respectarea de proceduri, înseamnă multe lucruri care duse la bun sfârșit, contribuie la un succes. Cantități mari, uitați, numai în luna august a fost o speță, nu în august, în octombrie, mă iertați, 186 de kilograme de heroină în portul Constanța. Că s-a spus că nu se scanează portul, uitați a fost caz în octombrie 2023. Poate trebuie să vorbim mai des despre asta!
Vitalie Cojocari: Dar scanere?
Cătălin Predoiu: Trebuie să avem mai multe scanere. Sigur ne ocupăm și de asta. Nu se pot face toate peste noapte. Am lansat acest program de creștere a echipării. Pot să vă spun însă că scanerul Poliției funcționează, nu-i defect și e pus la treabă, e altceva. Mai sunt și alte instituții acolo care trebuie să-și pună scanerele în funcțiune. Nu-i treaba mea asta, treaba mea să mă ocup de Poliție. Și pot să vă spun că nu las această temă deoparte. Ați început cu Schengen, nu mi-a absorbit toată atenția Schengen. E adevărat că în ultima săptămână din ianuarie, aproape non-stop am fost concentrat pe ea, din decembrie, pardon, anul trecut, dar tema drogurilor, a traficului de persoane rămân prioritare și am atras atenția aceasta șefilor din Poliție și nu numai din minister.
Însă aici trebuie muncit pe termen lung și muncit puțin altfel. După părerea mea, eu mă bucur că există un grup de lucru la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Țării și că acest grup de lucru include mai multe instituții și acolo se lucrează la un plan mai complex, holistic, cum se spune, de acțiune. Această activitate de combatere a traficului de droguri în România va avea succes în momentul în care vom conecta mai multe instituții pe un plan de acțiune coerent și să nu lucreze fiecare în colțuri său, și în momentul în care o să strângem mai bine cooperarea internațională. Subliniez acest lucru, cooperarea internațională.
Vitalie Cojocari: O întrebare, precizare, vreau să știu totuși cum ajung drogurile? V-ați lămurit, care este filiera, cum ajung ele?
Cătălin Predoiu: Sunt filiere care se cunosc, care vin practic din exterior, cum spuneam, multe intră, e adevărat, și prin portul Constanța, dar nu numai, se intră și cu mașina.
Vitalie Cojocari: Cu mașina pe unde? Prin Ucraina, Republica Moldova, Bulgaria?
Cătălin Predoiu: În Ucraina să știți că nu avem, adică acolo în acest moment nu avem…
Vitalie Cojocari: Pe unde? Republica Moldova?
Cătălin Predoiu: Și Republica Moldova și Bulgaria, nu e nici o frontieră, ocolită dacă vreți să mă întrebați pe mine. Dar, e adevărat, că una dintre principalele porți, punct de atenție pe care trebuie să ne concentrăm în acest an e portul Constanța. Dar acolo aș vrea să mai subliniez ceva. Iar e vorba de un complex de instituții cu atribuții acolo și de legislație. Poate puțină lume știe, dar nu e în atribuția Poliției securizarea portului Constanța, paza lui, ci este în atribuția instituției care îl administrează. Iarăși legislația, ceea ce nu prevede este ca Poliția să facă un vetting, cum se spune, sau un veto, o cenzură, dacă vreți, pe companiile care sunt angajate să facă paza portului. Poliția nu controlează cu nimic modul în care se păzește portul și traficul de droguri nu se combate prin patrule care scanează de sus, sunt importante și patrulele astea, evident, dar aici este un efort informațional în amontele operațiunii.
Cooperare polițienească internațională, să primești informații, pentru că traficul este internațional, înseamnă echipe mixte de acțiune și polițiști români și străini, înseamnă un plan coordonat, înseamnă filaj și investigații, ani de zile până când documentezi o rețea și se ia decizia de către anchetatori că e momentul operativ perfect.
Înseamnă foarte bună cooperare cu procurorii, pentru că, potrivit legislației noastre, Poliția are o marjă destul de limitată în a lua inițiative pe tema combaterii drogurilor. Nu este cum se întâmplă în alte state, de exemplu, în America, unde, potrivit sistemului lor de drept, e alt sistem altă filozofie, Poliția are o foarte mare plajă de libertate în a gândi, a structura operațiuni. Sunt agenții specializate știm, acolo, DEA, în primul rând.
Și cooperarea cu procurorul se leagă strict sub acceptul structurării inculpării, dar altfel inițiativa aparține Poliției. Deci, sunt foarte multe lucruri de discutat, cert este că în portul Constanța, că s-a tot vorbit de port, sunt lucruri de făcut, dar atenție, nu sunt de făcut doar de către Poliție.
Moderator: Domnule ministru, eu vă mulțumesc foarte mult pentru interviu!
