Considerăm necesare aceste precizări instituționale, pentru corecta informare a cetățenilor, pentru că, prin afirmațiile publice făcute de domnul Andreica, polițist cu experiență zero în materie de rutieră și cu o experiență substanțial redusă în domeniul ordinii și siguranței publice, duce în derizoriu munca asiduă a colegilor domniei sale, inclusiv a membrilor sindicatului pe care îl reprezintă.
1. Astfel, chiar prima informație transmisă de domnul Andreica este cea potrivit căreia în situația în care esti depistat la testarea preliminară în strada, cu un rezultat pozitiv, se înregistrează un dosar penal și rămâi fără dreptul de a conduce pe drumurile publice până la sosirea rezultatului.
Informația transmisă încă din începutul emisiunii este falsă!
Dacă domnul sindicalist ar fi studiat prevederile puse în transparență decizională la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, ce urmează a fi adoptate în ședință de guvern, ar fi înțeles că permisul de conducere este reținut, pentru 72 de ore, pentru a elimina riscul producerii unor evenimente rutiere grave, după care, dacă rezultatul probelor biologice nu este comunicat către poliție de către instituțiile medico-legale, permisul este returnat șoferului.
2. Referitor la informația potrivit căreia permisele de conducere vor fi retrase de polițiști fără a exista indicii ori prezumții rezonabile că șoferul se află sub influența unor substanțe interzise , reamintim faptul că, în Ordonanța de Urgență a Guvernului 84 din 2024, au fost introduse criterii clare pentru efectuarea testării cu drugtest în trafic.
Concret, prin actul normativ amintit, s-a extins cadrul de aplicare a acestei măsuri administrative (retragere permis) și în situațiile în care conducătorul unui autovehicul, titular de permis de conducere, refuză să respecte obligația legală de a se supune testării, în vederea stabilirii consumului de substanţe psihoactive ori a concentraţiei de alcool în aerul expirat, la solicitarea poliţistului rutier, deși este identificat în trafic având:
a) sancțiuni contravenționale aplicate, în mod repetat, în ultimii 3 ani, pentru săvârșirea contravenţiei de conducere sub influența băuturilor alcoolice;
b) a fost condamnat definitiv pentru infracţiuni privind conducerea unui autovehicul sub influența alcoolului sau a unor substanțe psihoactive, a consumat alcool sau alte substanțe psihoactive ulterior producerii unui accident de circulație, a refuzat sau s-a sustras de la prelevarea de probe biologice, a săvârșit infracțiuni privind traficul şi consumul ilicit de droguri;
c) în vehicul recipiente ce pot conţine băuturi alcoolice şi care prezintă urme de consum sau substanţe susceptibile de a avea efecte psihoactive;
d) un comportament nefiresc, care poate fi generat de consumul de băuturi alcoolice sau substanțe psihoactive.
Prin urmare, polițistul nu testează aleatoriu șoferii, așa cum susține domnul Andreica, repectiv „chestiunea cu 72 de ore intervine atunci cand polițistul nu are niciun fel de indiciu că tu ai consumat sau te afli sub efectul unor substante interzise”, ci doar cei care se regăsesc într-una dintre situațiile de mai sus.
Acest lucru întărește obiectivul structurilor Ministerului Afacerilor Interne de a lupta eficient împotriva pericolului reprezentat de șoferii care conduc sub influența substanțelor interzise sau a alcoolului.
Reamintim, de asemenea, că astfel de metode sunt aplicate la nivel european și mondial, reprezentând o practică polițienească, un prim filtru pentru depistarea unor eventuale pericole.
Subliniem faptul că, în aplicarea legislației, ne ghidăm după principiile de drept. Astfel, Curtea Constituțională a decis, în anul 2019, prin Decizia numărul 698, că dreptul la viața și siguranță publică are prioritate în fața dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile pubilce, atunci când aceste două drepturi sunt în conflict.
3. Tot domnul Andreica a afirmat în mod eronat: „Este o schimbare, o modificare de formă, însă, ca esență, din punct de vedere juridic suntem exact în aceeași situație ca și înainte de această modificare, respectiv încălcarea dreptului constituțional la libera circulație de către autoritățile statului, fără a exista vreun indiciu sau vreo prezumție rezonabilă că te afli sub efectul substanțelor interzise.
Răspunsul pentru domnul sindicalist se regăsește în Decizia Curți Constituționale mai sus amintită, care statuează fără echivoc următoarele: „în raport cu aceste considerente, Curtea constată că prevederile legale criticate nu încalcă prezumția de nevinovăție, prevăzută de art. 23 alin. (11) din Constituție, dat fiind că persoana cu privire la care a fost dispusă sancțiunea suspendării exercitării dreptului de a conduce și măsura reținerii permisului de conducere nu este pusă în fața unui verdict definitiv de vinovăție și de răspundere penală, ci doar în fața unor acte și măsuri administrative, ale căror efecte pot fi înlăturate prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege, fiind astfel asigurate garanțiile care condiționează dreptul la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.”
De asemenea, Poliția Română nu îngrădește dreptul la liberă circulație, ci retrage permisul de conducere ca măsură administrativă, fiind în acord cu decizia Curți Constituționale, mai exact dreptul de a conduce autovehicule nu este echivalent cu dreptul la liberă circulație, acesta din urmă fiind un drept fundamental care nu este îngrădit prin prevederile OUG 84 din 2024.
4. Referitor la informația potrivit căreia proiectul de Ordonanță de Urgență a fost publicat în luna octombrie 2023 și apoi retras de pe site-ul MAI pentru a fi adoptat în secret, reiterăm faptul că proiectul de Ordonanță de Urgență a fost adoptat după parcurgerea tuturor pașilor legali privind transparența decizională.
Proiectul legislativ a fost postat pe site-ul MAI la finalul lunii martie 2024, a fost organizată o dezbatere publică la care au participat reprezentanți ai instituțiilor publice, societății civile, federațiilor sindicale reprezentative și cetățeni direct interesați, iar propunerile primite au fost avute în vedere la forma finală a proiectului.
De asemenea, au fost organizate ședințe de dialog social, în mod special cu sindicatele de la nivelul MAI.
Proiectul a fost transmis Guvernului spre aprobare, în formă consolidată, după parcurgerea tuturor pașilor legali.
5. În privința afirmației că asistăm la o vânătoare de vrăjitoare sub motivul scoaterii drogaților de pe străzi, fapt ce afectează oameni nevinovați, ne exprimăm regretul domnul Andreica îi consideră motive pe cei peste 1.500 de oameni care au decedat în accidente rutiere în anul 2023 și pe alți peste 3.000 care au fost răniți, la fel și pe cele 500 de persoane care și-au pierdut viața în prima jumătate a acestui an și pe cele mai mult de 1.000 care au fost rănite în accidente rutiere în aceeași perioadă.
În mod clar, nu ne îndreptăm împotriva persoanelor nevinovate, ci ne dorim să-i descurajăm pe cei care intenționează să conducă sub influența unor substanțe interzise sau a alcoolului, fiind de natură să pună în pericol propria viață și pe cea a semenilor lor.
Ordonanța de urgență are ca scop reducerea riscurilor rutiere și creșterea gradului de siguranță.
Reiterăm că, prin toate aceste afirmații, domnul Andreica, polițist cu experiență zero în materie de rutieră și cu o experință substanțial redusă în domeniul ordinii și siguranței publice, duce în derizoriu munca asiduă a colegilor domniei sale, inclusiv a membrilor sindicatului pe care îl reprezintă.
6. Referitor la afirmația potrivit căreia cazurile precum 2 mai nu vor fi oprite de ordonanța de urgență, subliniem faptul că în legislație au fost introduse criterii clare de testare, pe care le-am amintit anterior, printre care și obligația polițistului de a testa șoferii care au în autovehicul substanțe interzise sau recipiente ce pot conține alcool.
7. Domnul Andreica continuă prin următoarea susținere „iar și în privința scoaterii drogaților de pe drumurile publice este o chestiune falsă, pentru că în momentul în care tu retragi permisul de conducere unei persoane care să spunem ca da, e vizibilă că se află sub efectul drogurilor, îi dai drumul să plece. Până când nu-ți vine rezultatul, deci tot de rezultat depinzi, până când nu îți vine rezultatul toxicologic, acea persoană este liberă să plece. Cu alte cuvinte, nimeni nu oprește ca de la spital să meargă acasă, să se urce la volanul unei alte mașini și să producă o tragedie.”
Nu doar că această susținere este falsă, dar domnul Andreica sugerează inclusiv o măsură privativă de libertate, în afara cadrului procesual penal, respectiv de a nu permite șoferului să plece, echivalând cu o reținere a persoanei în cauză, fapt ce ar duce la afectarea libertății persoanei care ar refuza testarea.
De altfel, prin această susținere, domnul Andreica contrazice cele afirmate de el și explicate în această precizare la punctul 2.
8. Constatăm cu îngrijorare și afirmații, pe care le vom prezenta în cele ce urmează, prin care domnul Andreica, reprezentantul sindicatului EUROPOL aduce, în opinia noastră, atingere independenței justiției.
Astfel, președintele sindicatului EUROPOL susține următoarele:
„Avem mii de cazuri de acorduri de recunoaștere care se soldează cu clasarea dosarelor penale fără trimiterea în judecată. Acest lucru, evident că afectează pe de o parte siguranța participanților la trafic și demonstrează disproporția. (…) Și veți vedea pe soluțiile de la parchete și ar fi foarte interesant să vedem în zilele acestea, pentru a avea o dezbatere în profunzime pe tot ceea ce înseamnă segmentul de consum de droguri la volan și pe efectele acestui consum, veți vedea foarte puține soluții de aplicarea unei pedepse cu suspendare sau cu executare care sigur vine complementar cu interzicerea dreptului de a conduce pe drumurile publice sau chiar cu anularea permisului de conducere.”
Pentru început, îl informăm pe domnul Andreica de faptul că procurorii nu emit hotărâri de condamnare. Acest atribut este exclusiv al instanțelor de judecată. Cel în cauză face confuzie între termeni. Conform Codului de Procedură Penală, în cursul urmăririi penale, acțiunea penală se stinge prin clasare sau prin renunțare la urmărirea penală, clasarea fiind o soluție de netrimitere în judecată, pe când acordul de recunoaștere a vinovăției reprezintă o înțelegere între inculpat și procuror, inculpatul fiind de acord cu aplicarea unei pedepse.
De asemenea, subliniem gravitatea și lejeritatea afirmațiilor prin care domnul Andreica anunță, înainte ca unitățile de parchet să se pronunțe în acest sens, soluțiile stabilite de procurori.
Din toate aceste afirmații constatăm o necunoaștere din partea sa a legii și a procedurii penale, aspect care este de natură să dezinformeze și să creeze o stare conflictuală între cetățeni și sistemul de justiție.
Domnul Andreica atacă și o hotărâre definitivă a instanței, susținând următoarele: „Or, simplul fapt că au rămas fără permis, pentru magistrat, nu a reprezentat o vătămare. Întrebat câți bani a cheltuit pentru taxi, sub ce forma au suportat consecințe financiare, ca urmare a acestei măsuri și că, până la urmă, instituția are la baza o prevedere legală pe care trebuie să o urmeze.”
Din colimatorul său nu au scăpat nici procurorii DIICOT și nici cei ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
„Acești traficanți de droguri câștigă sume importante de bani. În momentul în care sunt prinși, administrarea probatoriului, realizarea activităților de urmărire penale este deosebit de importantă pentru că altfel, dacă nu gestionezi corect dosarul de la început, riști să ajungi în instanță și să vedem achitări sau prescripții ale faptelor, tocmai din lipsa de probe.”
Prezentăm toate aceste considerații ale liderului de sindicat pentru a atrage un semnal de alarmă referitor la lejeritatea cu care acesta pune instituții întregi, generalizând, într-o lumină negativă și falsă, încercând să inducă astfel neîncredere în rândul cetățenilor în instituțiile din sistemul judiciar. Ne disociem total de acestă atitudine și subliniem că nu reprezintă poziția Ministerului Afacerilor Interne, a Poliției Române sau a angajaților acestor instituții.
9. Următoarea afirmație falsă a reprezentantului sindicatului EUROPOL este:
„Din păcate, din punctul meu de vedere și al colegilor, nu rezolvă sub nicio formă problema consumului de droguri la volan și vom vedea acest lucru cu timpul. De la an la an, numărul de cazuri a crescut. Noi, la acest moment, încă nu avem o statistică relevantă, pentru că ea a fost viciata de cifra neagră a criminalității pe acest segment și când mă refer la cifra neagra, mă refer efectiv la faptul că, din cauza lipsei logisticii necesare – gândiți-vă că, din 2016 până anul trecut, când a avut loc tragedia de la 2 Mai, am avut aproximativ 160 de aparate de tip drugtest, dintre care 60 donate de autoritățile locale.”
Situația privind logistica a fost îmbunătățită substanțial, fiind mărit numărul de aparate drugtest, implicit numărul de testări în trafic.
În acest moment, în dotarea poliției sunt 800 de aparate drugtest și peste 3.000 de dispozitive care dovedesc prezența alcoolului în aerul expirat.
10. De asemenea, domnul Andreica acuză Poliția Română:
„Poliția Română a indus în eroare opinia publică, afirmând că există un procent de 15-20% de cazuri în care conducătorii auto care au fost depistați la testul preliminar ca fiind sub influența substanțelor psihoactive, ulterior, rezultatele au fost infirmate.”
Este falsă această informație pentru că susținerea sa privind procentul de 38% se referă la cazurile care au ieșit negativ la probele biologice, însă nu toate aceste persoane au efectuat testarea cu aparatul drugtest înainte de recoltarea de probe biologice.
Procentul făcut public de Poliția Română este cel real, rezultat din datele existente la nivelul unităților din țară.
11. Liderul de sindicat a transmis și considerații privind modul în care sunt utilizate dispozitivele drugtest.
„Nu aparatul este de vină, ci modul în care autoritățile statului reglementează utilizarea acestui instrument și efectele, relevanța pe care o dă rezultatului oferit de aparat. (…) Gandiți-vă că aceste aparate, conform manualului de utilizare, se recomandă a fi folosite la temperaturi între 18 și 22 de grade Celsius, este varianta optimă de utilizare a alor. Dacă aceste aparate sunt ținute în portbagajul unui Logan, când la umbră, astăzi, sunt 37 de grade Celsius, iar în portbagaj probabil sunt undeva peste 50-60 de grade, evident că vorbim despre o posibilă alterare a rezultatului, generată de factorul climatic, adică de temperatura ambientală.”
Dispozitivul tehnic Drager Drugtest 5000 a făcut obiectul Evaluării dispozitivelor de depistare a drogurilor din fluide orale la fața locului, realizată în aprilie 2021 de către Departamentul pentru Transport al Statelor Unite ale Americii.
Scopul acestui studiu a fost acela de a evalua dispozitivele de testare a drogurilor din fluide orale pe teren pentru a le evalua acuratețea, fiabilitatea, performanța conform specificațiilor producătorului, susceptibilitatea la interferențe și rezistența consumabilelor la temperatură și umiditate extremă.
Rezultatul evaluării a arătat că performanța dispozitivului Drager DrugTest 5000 (DDT5000), în ansamblu, este în concordanță cu cerințele Evaluării Testării la marginea drumului (ROSITA), care a recomandat o sensibilitate și specificitate mai mare de 90% și o precizie mai mare de 95%, precum și cu cele ale proiectului Conducerea sub influența drogurilor, alcoolului și medicamentelor (DRUID), care a recomandat mai mult de 80% sensibilitate, specificitate și acuratețe.
De asemenea, datele transmise de acesta sunt false, parametrii corespunzători de păstrare și utilizare putând fi consultate în manualul de utilizare a dispozitivului, date disponibile inclusiv pe internet. În situația în care temperatura nu este în parametri de funcționare (+5 – +40 de grade Celsius), aparatul se închide și poate fi redeschis și folosit doar când revine la temperatura de utilizare.
Poliția Română nu poate să stabilească și să utilizeze alte reglementări decât cele stabilite de producător.
12. Deși domnul Andreica se erijează și în persoană ce are cunoștințe medicale, declarând: „O substanță dintr-un medicament, datorită sau din cauza sensibilității aparatului sau a setărilor aparatului, el poate să dea un rezultat pozitiv pe o anumită substanță, dar ulterior vedem că acea substanță, în mostrele biologice, nu se regasește pe lista celor interzise. Cu alte cuvinte, aparatele acestea depistează substanțe care, din punct de vedere operativ, pentru noi, nu sunt relevante, adică nu sunt substanțe interzise”, vă aducem la cunoștință punctul de vedere al unui medic, respectiv doamna Ioana Stăncel:
„Fiecare medicament are indicații și contraindicații.
Din cauza efectelor secundare negative per se ale unor substanțe din medicamente, acestea pot fi contraindicate unor anumite persoane, iar aceste substanțe pot avea efecte negative asupra persoanei sau comportamentului său.
Unele dintre aceste substanțe din compoziția medicamentelor se regăsesc pe liste de substanțe cu regimuri speciale (dopaj, droguri de risc, ori de mare risc etc).
Aceste substanțe sunt periculoase de exemplu prin efecte negative adverse la doze uzuale mici, pot da reacții paradoxale, pot avea risc de supradozare, au risc mare de adicție, au riscuri la combinații cu alte medicamente și s-a stabilit că acestea să fie eliberate pe bază de prescripție.
Dar legitimitatea pentru un scop medical, nu înlătură efectele adverse de exemplu asupra sportivilor sau a celor care necesită atenție și, de aceea, pentru preocupările și activitățile personale, efectele adverse pot fi periculoase sau de nedorit.
Poate exista prezența unor substanțe cu efect psihoactiv în compoziția unor medicamente eliberate fără prescripție, în cazul utilizării limitate cu dozele recomandate.
În acest caz, metabolismul normal al unei persoane ar putea metaboliza cantitatea de substanță.
Substanțele care au efecte psihoactive, de exemplu la tratamentele psihiatrice (precum Alprazolam, care e substanță activă din Xanax ca denumire comercială), pot avea efecte psihotrope.
Sunt substanțe care se recomandă și se administrează pentru alte scopuri intenționale.
De exemplu substanța epinefrină sau pseudoepinefrină din compoziția unor medicamente pentru răceală cu scop decongestionant nazal, poate avea ca efecte adverse neuro psihoactive, care se pot manifesta prin deficit de atenție, tulburări neuromotorii, imprecizie motorie.
De aceea, are atenționări și cu privire la conducerea vehiculelor.
La fel codeina, substanța din clasa opioidelor, regăsită de exemplu în medicație împotriva durerilor sau antitusivă, poate avea efecte adverse negative psihotrope.
Deci, chiar dacă medicamentul conținând astfel de substanțe este administrat legitim și legal, acest caracter nu înlătură efectele secundare adverse din sfera neuropsihică, adică acele efecte ce pot afecta comportamentul individual în sens riscant ca participant la trafic rutier, în calitate de conducător auto.
Chiar dacă medicamentul este legal și legitim administrat în scop medical, această legalitate și legitimitate nu înlătură potențialul de risc pentru un conducător auto în trafic.
Toate aceste efecte psihotrope sunt cele care intervin pe mecanisme care pot afecta siguranța rutieră, prin reducerea capacităților de percepție, analiză/răspuns a conducătorilor auto în trafic, indiferent dacă sunt legitim folosite în scop medical sau ilegal în scop recreațional.
Aceste medicamente pot afecta percepția distanțelor, a vitezelor, unghiurilor sau capacitatea de răspuns acțional (accelerare, frânare, oprire, semnalizare, virare, asigurare etc.)
Unele substanțe din compoziția medicamentelor se pot regăsi pe liste cu substanțe care au diverse regimuri juridice.
Astfel, ca în situația alcoolului, toleranța este zero și ar trebui să funcționeze responsabilitatea individuală de a se abține să conducă, să lucreze la înălțime, cu obiecte tăietoare sau alte riscuri.”
13. Cosmin Andreica susține și că există „un conflict instituțional, pe care îl vedem inclusiv sub intenția Ministerului Afacerilor Interne și a Poliției Române de a-și crea propriile laboratoare (…) Cu alte cuvinte, polițistul din subordinea șefului, îl oprește în trafic, îl depistează, îl supune testării, recoltează probele biologice, le trimite la laboratorul Poliției Române, tot Poliția Română generează rezultatul și tot Poliția Română întocmește dosarul penal și trimite în judecată.”
Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Sănătății colaborează în vederea obținerii unui termen cât mai scurt de primire a rezultatelor la probele biologice, testele fiind realizate conform metodologiei aprobate de Ministerul Sănătății și doar în laboratoare din sistemul de medicină legală. Nu există niciun conflict interinstituțional, cele două instituții colaborând bine.
De asemenea, dânsul confundă, din nou, normele juridice, susținând că polițistul analizează probele, dar și că polițistul trimite în judecată, niciunul dintre aceste atribute nefiind în sarcina Poliției.
14. Domnul Andreica induce ideea că toți cei care au recipiente în mașină vor fi opriți pentru testare, inclusiv cei cu pet-uri de băuturi răcoritoare:
„Absolut orice recipient deschis, legea nu face distincția, impune o obligație. Nu regăsim modalitatea de legiferare la fel ca și în alte situații în care spune: polițistul poate supune testării când vede, când constată și așa mai departe, cum avem celelalte cazuri, ci avem o obligație în care el nu poate să discearnă, ci doar să o aplice. Această prevedere, așa cum v-am spus, a apărut în octombrie 2023. Problema este că între timp, avem acest program RetuRO de reciclare a recipientelor, și ne încurajează statul român să reciclam foarte mult. Imaginați-vă acum, în iunie 2024, după ce avem deja acest program în derulare, o persoană în vârstă care va avea pe bancheta din spate o sacoșă cu niște recipiente de răcoritoare, de bere, de vin și care va fi oprită de polițistul rutier care nu constată sub nicio formă prezența simptomelor.”
Este total fals! În legislație este stipulat că polițistul are obligația de a testa conducătorul auto dacă, în urma opririi în trafic a unui autovehicul, observă că în interiorul acestuia se află recipiente ce pot conține băuturi alcoolice și care prezintă urme de consum, în niciun caz recipiente ce conțin apă, băuturi răcoritoare sau cele ce urmează a fi reciclate.
15. „Nu știu ce se va întampla dacă, de exemplu, un echipaj de poliție care va opri un autoturism în trafic noaptea, într-o zonă rurală, care nu va avea etilotest, pentru că nu toți polițiștii în uniformă, care pot opri autoturisme, au etilotest. Va trebui să-l tragă pe dreapta, să-i spună că trebuie să aștepte o oră, o oră jumate, până când va veni un echipaj cu etilotestul”, este o altă susținere a lui Cosmin Andreica, din nou nedocumentată.
La nivel național, Poliția Română are peste 3.000 de dispozitive care dovedesc prezența alcoolului în aerul expirat, parte dintre acestea fiind inclusiv în dotarea polițiștilor de ordine publică care acționează în mediul rural și care au atribuții de poliție rutieră.
16. În privința afirmațiilor privind faptul că lupta cu drogurile este iluzorie și declarativă, constatăm alte „considerații” gratuite, fără argumente, izvorâte din ignoranță și din intenția de publicitate cu orice preț, chiar dacă discreditează eforturile susținute ale unei întregi bresle. Îi comunicăm și domnului Andreica rezultatele obținute în anul 2023 și în prima jumătate a anului 2024.
Astfel, în anul 2023, au fost confiscate aproximativ 1,2 tone de droguri, 6 tone de masă verde, 3 tone de precursori și 1.549.242 de comprimate.
De asemenea, în primele 6 luni ale acestui an, au fost organizate și desfășurate 495 de acțiuni operative (461 în 6 luni 2023, +7,4%), dintre care peste 226 au fost acțiuni operative de mare amploare (194 în 6 luni 2023, +16,5%), pentru a proba activitatea infracțională a peste 2.200 de persoane cercetate.
În cadrul activităților desfășurate, polițiștii din cadrul structurilor de combatere a criminalității organizate și procurorii DIICOT au pus în executare 1.748 de mandate de percheziție domiciliară (1.475 în 6 luni 2023, +18,5%).
Pentru destructurarea grupurilor infracționale organizate, au fost reținute 927 de persoane (756 în 6 luni 2023, +22,6%), arestate 805 persoane (628 în 6 luni 2023, +28,2%), iar față de 162 de persoane a fost luată măsura controlului judiciar.
În această perioadă, au fost indisponibilizate 663 de kg. de droguri de risc și de mare risc, aproape 850.000 de diverse comprimate, aproximativ 3,8 tone de masă vegetală verde de droguri și 4 tone de substanțe interzise, dopante, ridicate de la o fabrică clandestină identificată în urma unei operațiuni în județul Argeș.
17. La fel de grav considerăm a fi și atacul la sistemul de justiție și la cel medical. Afirmația domnul Andreica, potrivit căreia: „cele mai vulnerabile sisteme sunt reprezentate de sistemul judiciar care implică instanța și poliția și sistemul medical. Dacă intri în aceste 2 sisteme sau ai incidență cu aceste 2 sisteme este efectiv o loterie. Nu mai știi dacă ieși viu sau nevinovat”, este total nefundamentată, jignitoare și gratuită.
Și de această dată ne disociem de alegațiile reprezentantului sindicatului EUROPOL și subliniem faptul că opinia sa nu reprezintă punctul de vedere instituțional, ci doar o afirmație populistă a unei persoane în căutare de notorietate.
18. Domnul Andreica susține și faptul că dânsul a constatat în cariera sa situații delicate, alegând să formuleze atacuri nefondate la adresa colegilor săi: „am întâmpinat nenumărate situații în care Poliția a fost pasivă la anumite situații doar pentru că subiecții aplicării legii aveau legături politice.”
Orice afirmație trebuie susținută de exemple concrete și dovezi, altfel aceasta rămânând la nivel de alegație. Suplimentar, ca polițist, avea obligația legală să ia măsuri sau să sesizeze organelor abilitate orice rabat de la lege.
19. Reprezentantul sindicatului EUROPOL își asumă în mod nereal și proiecte ale Poliției Române.
Astfel, el susține că: „printre primele obiective ale organizației sindicale, cele mai noi organizații pe care o conduc, a fost să dotăm polițiștii din strada cu dispozitive de tip bodycam care, pe de o parte, îi protejau și pe ei și, pe de altă parte, proteja și cetățeanul.”
La acest moment, Poliția Română are în dotare peste 17.300 de dispozitive tip bodycam, achiziționate din fonduri asigurate de Ministerul Afacerilor Interne, în urma unui program implementat de Inspectoratul General al Poliției Române. Domnul Andreica și organizația pe care o reprezintă nu au avut niciun aport la acest program.
20. Una dintre așa zisele propuneri ale lui Cosmin Andreica ne atrage atenția în mod special: „Sunt bizoni care câștigă salariul dumneavoastră pe 5 ani de zile într-o lună și atunci degeaba aplici o amendă, dacă nu vine la pachet cu o măsură complementară, care să nu țină cont de statutul social sau de mașina pe care o conduce.”
Se poate înțelege că domnul Andreica consideră faptul că anumiți colegi ai săi aplică sancțiuni în funcție de statutul social al persoanelor oprite în trafic, motiv pentru care dânsul ori manipulează, aducând în discuție teme false, fie trebuie să sesizeze organele abilitate de infracțiunile de care a luat la cunoștință.
În plus, la acest moment, în legislația incidentă, pentru comportament agresiv în trafic, pe lângă sancțiunea principală, se aplică și cea complementară de suspendare a dreptului de a conduce pentru 30 de zile.
De aici rezultă că domnul Andreica nu cunoaște legislația rutieră în vigoare.
21. Referitor la afirmația sa precum că „cei mai proști șoferi sunt în trafic”, ne abținem să formulăm puncte de vedere, având convingerea că va primi răspunsul de la cetățeni și, probabil, de la Consiliul de Național de Combatere a Discriminării.
22. La întrebarea primită în platou: „v-a fost vreodată rușine de uniforma de polițist?”, domnul reprezentant sindical a răspuns: „Îmi este rușine, ori de câte ori văd la televizor sau asist la situații în care instituția nu a avut capacitatea să-și pregătească oamenii pentru situațiile la care îi expune, începând de la agenții de ordine publică tineri, care sunt nevoiți să intervină în diferite evenimente, fără a beneficia de pregătirea profesională, tactică, necesară, până la situații în care colegi de-ai mei au trecut linia și au trecut de cealaltă parte a baricadei, în sensul în care au luat mită sau au spus pas atunci când trebuiau să aplice legea.”
Poliția Română a investit și a prioritizat pregătirea profesională a polițiștilor. Astfel, Direcția Pregătire Profesională și serviciile de pregătire profesională au fost înființate la data de 2 august 2021, ca răspuns la nevoia de dezvoltare a capacității de intervenție a Roliției Române, prin instruirea practică a polițiștilor.
Au fost identificate 4 segmente de instruire practică, a căror dezvoltare răspunde nevoilor operaționale ale instituției:
– folosirea armamentului din dotare în condiții de maxim profesionalism;
– conducerea în regim prioritar a autovehiculelor Poliției Române în condiții de siguranță și eficacitate;
– tactica intervenției polițienești și
– pregătirea fizică/autoapărarea profesională.
Mii de intervenții polițienești desfășurate cu succes în fiecare zi dovedesc eficiența procesului de pregătire practică.
Având în vedere că domnul Andreica sugerează că îi este rușine de uniforma de polițist, ne permitem să încheiem cu întrebarea: Dumneavoastră, domnule Andreica, ce banc vi se potrivește?
