„Promovarea pregătirii și rezilienței în caz de dezastre prin co-dezvoltarea de instrumente de sprijin pentru părțile implicate în vederea gestionării riscului sistemic al dezastrelor suprapuse„
România, reprezentată prin Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Departamentul pentru Situații de Urgență și Universitatea din București, Centrul pentru Studii de Risc, este partener al proiectului european intitulat “Promovarea pregătirii și rezilienței în caz de dezastre prin co-dezvoltarea de instrumente de sprijin pentru părțile implicate în vederea gestionării riscului sistemic al dezastrelor suprapuse”, acronim PARATUS, finanțat prin Programul European de Cercetare Dezvoltare și Inovare „ORIZONT 2021”.
Managementul proiectului, în cadrul MAI, este asigurat de către Departamentul pentru Situații de Urgență, prin coordonator de proiect dr. Raed ARAFAT, Secretar de Stat, Șef al Departamentului pentru Situații de Urgență.
Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea unei platforme de suport decizional în vederea managementului riscurilor dinamice și a vulnerabilităților sistemice generatoare de dezastre cu riscuri multiple.
În contextul în care pandemia COVID și criza climatică ne-au învățat lecții grele despre impactul sistemic al compoziției dezastrelor, părțile interesate în gestionarea riscurilor de dezastre se confruntă cu provocarea de a-și adapta politicile de reducere a riscurilor și planurile de urgență, dar nu dispun de instrumentele necesare pentru a ține seama de impactul transsectorial și de natura dinamică a riscurilor implicate. În vederea obținerii unei înțelegeri mai profunde a impactului hazardelor de tip multi-risc, PARATUS va efectua mai întâi o analiză istorică a dezastrelor, actualizată cu interacțiunile pericolelor și impacturilor sectoriale, utilizând metode bazate pe inteligență artificială. Pornind de la aceste noi perspective, PARATUS va dezvolta o nouă metodă de analiză a expunerii vulnerabilității care să permită evaluarea riscurilor sistemice între sectoare (de exemplu, umanitar, transport, comunicare) și pe setări geografice (de exemplu, insule, munți, megalopole). Aceste metode vor fi utilizate pentru a analiza schimbările de risc în spațiu și timp și pentru a dezvolta noi scenarii de răspuns la dezastre și opțiuni de reducere a riscurilor.
Rezultatele vor fi găzduite pe două hub-uri ale părților interesate legate de gestionarea crizelor și ajutor umanitar și vor oferi părților interesate o serie de instrumente pentru planificarea reducerii riscurilor în medii dinamice multi-pericol. Abordarea proiectului, orientată spre servicii, cu implicarea activă a părților interesate, va maximiza impactul proiectului și va contribui la creșterea rezilienței Europei în fața dezastrelor agravante.
Proiectul este împărțit pe 7 pachete de lucru astfel:
- Învățând din trecut: înțelegerea condițiilor dinamice și interactive de risc;
- Viitorul de astăzi: cum putem schimba pericolul și riscul actual;
- Adaptarea la schimbări;
- Evaluarea și atenuarea riscurilor centrate pe utilizatorul de servicii;
- Cooperarea externă, impactul și transferabilitatea;
- Studii de caz și coordonare proiect;
- Cerințe de etică.
Folosind noi date și abordări legate de multi-risc, echipa Facultății de Geografie a Universității din București implicată în proiectul PARATUS a început reevaluarea impactului cutremurelor asupra Bucureștiului. De data aceasta, accentul a fost pus pe structurarea cunoștințelor în lanțuri de impact care explică mult mai bine, inclusiv vizual, legăturile dintre diferitele componente (pericol, expunere, vulnerabilitate, pagube dar și opțiuni de adaptare), considerând dimensiunea spațială și temporală. Pentru a face o diferență între perioade istorice diferite, două lanțuri de impact au fost create:
- pentru perioada de până la 1900 (disponibil aici)
- pentru cutremurele din 1940 și 1977 (disponibil aici)
De mare relevanță este faptul că, în versiunea digitală dinamică, fiecare casetă și săgeată prezentată în Figura 2 are asociat un panou de informații cu explicații sub formă de text, fotografii sau hărți, cu evaluări calitative ale relevanței și încrederii, precum și cu referințe care justifică selecția autorilor. În dezvoltarea lanțurilor de impact, un rol cheie l-a avut și atelierul de lucru susținut în cadrul Proiectului Paratus, cu beneficiari direcți ai acestuia. Printre instituțiile reprezentate au fost Prefectura și Primăria Municipiului București, Ministerul Dezvoltării (Centrul Operativ pentru Situații de Urgență), Ministerul Apărării Naționale, Centrul de Comandă/ Direcția Generală pentru Situații de Urgență (Centrul Operativ pentru Situații de Urgență), Ministerul Afacerilor Interne prin Departamentul pentru Situații de Urgență, Poliția și Jandarmeria.
Fig. 2. Parte a lanțului de impact pentru cutremurele istorice din București. Variantă completă și dinamică poate fi vizualizată aici
Aceste lanțuri de impact se dovedesc a fi de mare importanță pentru o înțelegere sintetică a fenomenului și a impactului acestuia pe mai multe niveluri societale. Pe lângă interesul părților implicate în managementul riscului, aceste lanțuri de impact se dovedesc a fi utile și cercetătorilor, profesorilor sau publicului larg. De aceea, ele au fost incluse și în noua versiune a turului ghidat digital „Bucureștii și Cutremurele”. Lanțurile de impact fac parte din Livrabilul 1.1 al Proiectului Paratus, împreună cu lanțurile de impact pentru celelalte studii de
caz. Un lanț de impact pentru situația actuală și cea prognozată va constitui următorul rezultat, acesta încorporând provocările actuale și oferind soluții practice pentru atenuarea riscurilor.
Fig. 3. Turul ghidat digital „Bucureștii și Cutremurele”, ce încorporează cunoștințele și lanțurile de impact dezvoltate în cadrul Proiectului Paratus
Sperăm ca aceasta abordare și instrumentele dezvoltate în cadrul Proiectului PARATUS să contribuie atât la o conștientizare mai mare a riscului seismic din București, cât și la îmbunătățirea nivelului de pregătire pentru o situație de urgență foarte probabilă.
Valoarea totală a proiectului este de 4.701.636,25 euro, din care 80.940,00 euro reprezintă valoarea alocată Ministerului Afacerilor Interne, valoarea eligibilă nerambursabilă, finanțată 100% de Uniunea Europeană.
Detalii suplimentare se pot obține de la dna. Oana TOMA, tel. 021 312.25.47, fax 021 313 71 55, e-mail: dsu@mai.gov.ro
Pentru a accesa pagina web dedicată proiectului, vă invităm să vizitați https://www.paratus-project.eu/.
Disclaimer: Aceste proiecte sunt finanțate de Uniunea Europeană. Cu toate acestea, opiniile și punctele de vedere exprimate aparțin doar autorului/autorilor și nu reflectă neapărat opiniile Uniunii Europene. Nici Uniunea Europeană, nici instituția finanțatoare nu pot fi făcute responsabile pentru acestea.
