În cadrul evenimentului „Săptămâna prevenirii criminalităţii” ziua de miercuri, 23 septembrie 2009, este dedicată prevenirii criminalităţii stradale. În august 2009, un grup de studenţi conduşi de lector univ. dr. Cristian Pomohaci au realizat pentru Poliţia Capitalei o cercetare având ca instrument un chestionar de opinie, pe un lot de 2.200 de bucureşteni, cu vârste peste 18 ani. Scopul acestui studiu a fost aflarea percepţiei cetăţenilor faţă de violenţa stradală. Din studiu a rezultat că, în timp ce doar 21,6% dintre subiecţi se simt în siguranţă pe stradă, 35,2% nici măcar nu îşi pun această problemă; acest ultim procent poate indica numărul celor care nu-şi iau nici un fel de măsură de autoapărare, acest comportament făcându-i deosebit de vulnerabili. Locurile în care bucureştenii se simt în mai mare măsură în siguranţă sunt locuinţa (88,4%) şi autoturismul (65,5%) proprii, iar locurile în care se simt în nesiguranţă sunt: strada şi mijloacele de transport în comun. Potrivit statisticilor Poliţiei pe primele 6 luni 2009, infracţiunile comise în mijloacele de transport (1.123) sunt însă mai puţine decât cele comise în locuinţe (1.430). În ceea ce priveşte intervalul orar cel mai nesigur, acesta este în percepţia cetăţenilor 20,00-6,00. Potrivit statisticilor, intervalul orar în care se comit cele mai multe infracţiuni este 9,00-16,00. Percepţia cetăţenilor are la bază o convingere populară potrivit căreia spaţiile deschise, intens populate sunt mai nesigure decât spaţiile închise, puternic individualizate. Noaptea oamenii se tem mai mult decât ziua, de unde rezultă şi măsurile sporite de siguranţă pe care le iau după ora 20,00, deşi situaţia statistică arată că cel mai însemnat număr de infracţiuni se comit ziua. Principalele comportamente prin care bucureştenii consideră că pot diminua violenţa stradală sunt: respectul faţă de ceilalţi (94,1%) şi atitudinea civilizată (95,9%). În ceea ce priveşte celelalte măsuri de autoprotecţie victimală, des menţionate în sfaturile preventive de până acum, cum ar fi evitarea purtării lucrurilor de valoare la vedere sau a mersului pe stradă neînsoţit, subiecţii chestionaţi nu sunt de acord cu aceste măsuri. Atitudinea respondenţilor explică întrucâtva dorinţa bucureştenilor de a vedea mai multe echipaje de poliţie pe stradă (88,5%), considerând că fiecare are libertatea de a se comporta cum doreşte, Poliţia fiind singura responsabilă de siguranţa lor. De altfel, principalele instituţii considerate a fi responsabile de diminuarea violenţelor stradale sunt: Poliţia (85,9%), Justiţia (80,9%) şi Şcoala (73%). Această „responsabilizare” sporită a şcolii şi a Poliţiei coroborată cu nevoia identificată privind schimbarea atitudinii cetăţenilor faţă de stradă şi pericolele ei a indicat ca posibilă cale de acţiune preventivă comunicarea directă cu copii, atât cu cei expuşi riscului victimizării cât şi cu cei cu potenţial violent. În anul şcolar trecut, majoritatea infracţiunilor comise de elevi în afara şcolii au fost cele de furt (36) urmate de loviri (18) şi ameninţări (11). În ceea ce priveşte victimele, în afara şcolii au fost înregistrate 41 cazuri de loviri, 36 cazuri de tâlhărie dintre care 22 prin smulgere, 34 de furt.Acţiunile preventive desfăşurate în şcoli prin care copiii iau cunoştinţă de prevederile legale au fost dublate de o activitate de combatere concentrată asupra zonelor criminogene. Pentru siguranţa sporită a copiilor a fost luată măsura includerii şcolilor în traseul de patrulare a echipajelor de poliţie, în special la orele de intrare/ieşire de la cursuri. S-a realizat, de asemenea, o solicitare către Administraţia Naţională a Penitenciarelor cu privire la autorii de tâlhării eliberaţi din penitenciare în vederea semnalării prezenţei lor pe raza de competenţă a secţiilor de poliţie. Pentru siguranţa în mijloacele de transport în comun, Poliţia Capitalei a demarat un parteneriat cu Regia Autonomă de Transport Bucureşti, pe liniile de transport cu cele mai multe incidente violente fiind afişate progresiv materiale de informare.POLITIA CAPITALEI – BIROUL INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE